Pandemia ca pretext politic de destabilizare a ţării

Încă de la primele reacţii, demersuri ale autorităţilor iniţiate prompt după ce a fost semnalat primul caz de coronavirus în Republica Moldova, cîrtitorii politici de profesie au văzut în asta un prilej minunat de a profita electoral, iar asta în contul suferinţei celor afectaţi, cu riscul asumat de ei de a amplifica panică „după model italian”. În consecinţă, toţi inamicii guvernării şi, mai ales, ai lui Igor Dodon, în perspectiva alegerilor prezidenţiale, au transformat coronavirusul în agentul lor electoral propriu. Numai aberaţiile lui Renato Usatîi cît rău aduc oamenilor care-l cred şi-l ascultă! Astfel, politicienii neaflaţi în treabă au creat cele mai absurde situaţii de dispută cu Preşedinţia şi Guvernul. Iniţial, „pentru antrenament”, primele atacuri au fost declanşate împotriva premierului Ion Chicu. Mai mulţi jurnalişti şi comentatori cu ifose de opozanţi au şi tăbărît pe el, blamîndu-l în fel şi chip deoarece a spus că femeia venită din Italia infestată cu coronavirus este „iresponsabilă”, de parcă nu aşa şi este.

Făcîndu-şi astfel „încălzirea”, toţi s-au năpustit asupra lui Dodon, acuzîndu-l exact de ceea ce ei înşişi pot fi acuzaţi în realitate. Mai întîi, l-au acuzat pe şeful Statului că şi-a permis să divulge numele acelei femei care a adus coronavirusul în ţară în mod conştient şi iresponsabil. În această tărăşenie exagerată şi absurdă a intervenit şi Consiliul de Presă, în virtutea Codului Deontologic, care, însă, arată că jurnalistul, nu Preşedintele ţării, nu dezvăluie identitatea victimelor accidentelor, calamităților, infracțiunilor. Trebuie să reţinem că, în cazul actualei pandemii, Codul Deontologic nu poate fi invocat nici în cazul jurnaliştilor.

Coronavirusul nu estre un sifilis, o blenoragie oarecare ori vreo altă boală ruşinoasă, ci o pandemie periculoasă care ameninţă starea întregii naţiuni. Este o afecţiune pentru care sînt izolaţi şi trataţi oameni cu identităţi clare, persoane pe care trebuie să le cunoaştem spre a ne feri de ele, fără însă a le pune la stîlpul infamiei. În logica acestui Consiliu de Presă, în virtutea Codului Deontologic, probabil că nu ar trebui dezvăluită nici identitatea unuia nici dacă are lepră sau ciumă.

Situaţia a căpătat dimensiuni halucinante atunci cînd un deputat al fracțiunii „ACUM Platforma DA”, Liviu Vovc, a declarat că a expediat o scrisoare-denunţ la Procuratura Generală (PG) prin care solicită „începerea unui proces penal pe numele Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, deoarece ar fi încălcat grav drepturile unui cetățean al acestei țări – a divulgat numele persoanei infectate cu Coronavirus”. Ăştia de la platforma DA au virusul lor în organisme, cel al denunţului la Procuratură. Primul bolnav de Virusul Denunţ la Procuratură este Andrei Năstase, Triplul Perdant Politic.

S-a recurs intensiv la aceste atacuri populiste, amplificate permanent cu altele, din clipa în care Igor Dodon, împreună cu premierul, preşedintele Parlamentului, ministrul Sănătăţii şi ceilalţi factori decizionali, au decis drept prioritate naţională monitorizarea strictă a infestării cu coronavirus a cetăţenilor moldoveni, impunerea de măsuri restrictive de urgenţă, prevenire tratament etc. Nimic politic, ci doar operativ şi în situaţie de urgenţă. Eficienţa acţiunilor de contracarare a coronavirusului iniţiată la cel mai înalt nivel e sesizabilă şi din aceea că răspîndirea lui este extrem de limitată, iar cei suspecţi de infestare sînt identificaţi şi izolaţi rapid. Sigur că mai pot să apară breşe, dar asta strict din cauza celor care au intrat în ţară pe căi ocolitoare, nedeclarînd că vin, de exemplu, din Italia.

De pe margine, chibiţi politici ca Maia Sandu, Năstase, Ţîcu, Chirtoacă şi alţii, fără să facă absolut nimic, parcă se bucură de existenţa acestei pandemii, care le dă prilejul să-l acuze pe Dodon de politizarea ei. Ei spun că nu Preşedintele este cel care ar trebui să se implice personal şi cu prioritate în combaterea acestei pandemii, dar nici chiar premierul, ci doar personalul medical specializat. Asta în contextul în care absolut toţi şefii de Stat şi de Guvern din ţările afectate s-au implicat personal, în virtutea prerogativelor avute, în lupta împotriva acestui flagel ucigaş.

Problema şi dilema acestor „coronavirusaţi politici” sînt: Pe de o parte se bucură că flagelul există şi le dă prilejul să se afirme, să fie văzuţi cum, teatral, se dau cu capul de toţi pereţii imaginari „de mila celor contaminaţi”, nutrind chiar speranţa secretă şi criminală că, dacă vor fi şi morţi, atunci popularitatea lor poate creşte şi pe cadavre. De asta au nevoie „prezidenţiabilii” Sandu, Năstase, Ţîcu, Chirtoacă etc.! Pe de altă parte, ei se tem că Preşedintele va ieşi învingător din această criză, iar ei vor suferi dramatic ca imagine publică. Oricît de mincinoşi şi denigratori sînt, ei văd bine că echipa coordonată la cel mai înalt nivel luptă efectiv, nu-i arde de lozinci electorale şi declaraţii politice avînd drept pretext coronavirusul. În fond, de asta au nevoie moldovenii, nu de critici aberante spuse la o beţie politică!

Mihai CONŢIU