În fiecare an, în luna Februarie, timp de trei zile, München devine un oraş al diplomaţiei. Anul acesta, la sfîrşitul săptămînii trecute, pentru a 52-a oară, a avut loc Conferinţa de Securitate. Hotelul de lux "Bayerischer Hof" cu cele 340 de camere şi 40 de săli de conferinţă, situat în inima oraşului, a devenit un adevărat forum pentru întîlniri oficiale şi neoficiale, între parteneri şi rivali. Aproximativ 600 de decidenţi cu rang înalt în politica internaţională au fost prezenţi la eveniment, alături de aproximativ 30 de preşedinţi şi şefi de guverne, precum şi de aproape 70 de miniştri de Externe şi ai Apărării şi 5 şefi de servicii secrete.

Pentru a oferi doar cîteva exemple, Statele Unite au fost reprezentate de Secretarul de Stat John Kerry. Din partea Rusiei a fost prezent ministrul de Externe, Serghei Lavrov. Franţa a trimis în Germania, în afară de premierul Manuel Valls, pe ministrul de Externe Laurent Fabius şi pe cel al Apărării, Jean-Yves Le Drian. Romînia a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis. Cei mai importanţi participanţi germani au fgost ministrul de Externe Frank-Walter Steinmeier, ministrul Apărării, Ursula von der Leyen şi şeful Cancelariei germane, Peter Altmeier.

Multă presă, dar şi poliţie

Atît de multă însemnătate politică atrage desigur şi atenţia mass-media. 700 de jurnaliști din 48 de țări au fost acreditaţi la München. Toţi politicienii prezenţi au fost şi protejaţi pe măsură. Săptămîna trecută nu se ştia cu exactitate cîte forţe de poliție au asigurat integritatea oaspeţilor. Anul trecut, de pildă, au fost 3.600. În comparație cu cei 24.000 de polițiști care au asigurat ordinea la Summitul G7 la castelul Elmau – de asemenea, în Bavaria – protejarea a 30 de șefi de stat în mijlocul unui oraș mare pare a fi mai degrabă modestă. Demonstrații au fost, de asemenea, şi la Conferința de Securitate de la München. Cele mai mari au fost organizate de "Alianța de Acțiune împotriva Conferinței de Securitate a NATO".

Secretarul general al NATO a acuzat Moscova că destabilizează securitatea europeană şi îşi intimidează vecinii cu arsenalul său nuclear

La rîndul lui, premierul francez a cerut Moscovei să înceteze bombardamentul asupra populaţiei civile din Siria. În replică, premierul rus Dmitri Medvedev a acuzat NATO de atitudine neprietenoasă şi a declarat că Rusia nu face altceva în Siria decît să îşi apere interesele. Totul, la nici două zile după ce Statele Unite şi Rusia au ajuns la un acord privind încetarea focului în Siria. Luptele continuă, însă, mai aprige ca oricînd.

„Am văzut o Rusie care destabilizează ordinea de securitate a Europei. NATO nu caută o confruntare şi nu vrem un nou Război Rece”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Iar acestea nu au fost singurele acuzaţii pe care le-a lansat la adresa Moscovei. „Retorica, postura şi exerciţiile forţelor nucleare ale Rusiei au ca scop intimidarea vecinilor săi. Sistemul de apărare balistică al NATO nu este conceput, nici îndreptat împotriva Rusiei”, a spus Stoltenberg.

În plus, premierul Franţei a cerut Rusiei să înceteze bombardamentul asupra civililor sirieni. „Franţa respectă Rusia şi interesele ei. Preşedinţii noştri discută în mod regulat unul cu celălalt. Dar, pentru a găsi calea păcii, a dialogului, bombardarea populaţiei civile (din Siria, n.r.) trebuie să înceteze!”, a spus Manuel Valls.

Mai mult, Manuel Valls a avertizat Uniunea Europeană că, dacă nu va găsi urgent o soluţie a problemei de securitate pe care o ridică valul de refugiaţi provocat de războiul din Siria, Uniunea însăşi s-ar putea dizolva.

„Proiectul european poate da înapoi şi poate chiar să dispară, dacă nu avem grijă de el. Avem în mod imperativ nevoie de mai multă Europă pentru a face faţă provocărilor. Iar dacă Europa nu-şi va demonstra capacitatea de a răspunde la provocarea momentului, nu numai cea economică, ci şi cea de securitate, atunci proiectul european va lua sfîrşit, pentru că ţările membre nu îl vor mai dori”, a subliniat premierul Franței.

Afirmaţiile vin la două zile după ce Statele Unite şi Rusia au căzut de acord asupra încetării focului în Siria. Cu toate acestea, situaţia pe teren pare a fi cu totul alta. Cum acordul intră în vigoare abia peste o săptămînă, Moscova profită de timpul rămas şi continuă bombardamentele asupra fiefurilor rebele. Pe reţelele de socializare au apărut imagini cu atacuri ale aviaţiei ruse, desfăşurate la cîteva ore de la anunţarea acordului pentru încetarea ostilităţilor.

În plus, preşedintele sirian Bashar al-Assad a declarat că este hotărît să recucerească întreaga ţară, oricît ar dura, aşa că incertitudinea planează asupra armistiţiului anunţat. La rîndul lor, şi liderii rebelilor s-au arătat sceptici că acordul va fi pus în aplicare.  

Tensiuni între Franţa şi Germania. Anunţul făcut de Manuel Valls, la conferinţa de la Munchen

Uniunea Europeană trebuie să transmită clar mesajul că "noi nu mai primi refugiaţi", a pledat şeful Guvernului francez în faţa presei germane, pe marginea participării la conferinţa de la Munchen pe tema securităţii.

"Nu suntem de acord cu un mecanism permanent de relocare (a refugiaţilor). În momentul de faţă, trebuie să punem în aplicare ce discutăm: crearea centrelor de înregistrare a imigranţilor care sosesc în Europa, intensificarea controalelor la frontierele exterioare ale UE etc.", a declarat premierul francez, exprimîndu-şi dezacordul faţă de sistemul de repartizare a 160.000 de imigranţilor din Europa în statele UE în baza unor cote obligatorii, sistem aprobat în luna Septembrie a anului trecut de UE..

Germania este una dintre cele mai mari susţinătoare ale acestui sistem de relocare a imigranţilor, în condiţiile în care se confruntă cu cel mai mare număr de solicitanţi de azil înregistraţi în 2015 în Europa (1,1 milioane).

"Franţa s-a angajat să primească 30.000 de refugiaţi (din cei 160.000 de la nivel european). Suntem pregătiţi să-i primim pe aceştia. Dar nu mai mulţi", a avertizat premierul francez.

Angela Merkel a afirmat Vinerea trecută că anumite state UE ar putea fi nevoite să accepte mai mulţi refugiaţi decît cei repartizaţi iniţial.