Statul de drept continuă să se degradeze în Uniunea Europeană (UE), mai ales în Italia, Slovacia, România şi Ungaria, arată Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (CLUE) în cea de a şasea ediţia a raportului anual "Liberties Rule of Law", publicat Luni, care relevă o tendinţă generală, în ultimii ani, de punere în discuţie a statului de drept, relatează Euronews, potrivit News.Ro.

Acest raport - de 1.000 de pagini - a fost întocmit în colaborare de 43 de organizaţii de apărarea drepturilor omului din 21 de state membre ale Uniunii Europene (UE), coordonat de Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa.

Una dintre concluziile cele mai puternice ale raportului este o persistență a încălcărilor semnalate şi o deteriorare generală a statului de drept per ansamblu în UE.

Fiecare ţară prezintă variaţii, însă se observă faptul că toate aspectele fundamentale ale statului de drept - sistemul judiciar, măsuri de luptă împotriva corupţiei, libertatea presei, echilibrul puterilor, spaţiul civic şi drepturile omului - s-au confruntat cu dificultăţi similare şi tot mai mari în ultimii ani.

”Observăm un număr mare de ţări în care statul de drept continuă să se degradeze, şi anume în Italia, Slovacia, România şi Ungaria, bineînțeles”, declară pentru Euronews expertul principal în domeniul statului de drept din cadrul CLUE, Viktor Zoltán Kazai, unul dintre autorii raportului.

”Motivul este că UE nu este suficient de puternică în răspunsul pe care-l dă declinului statului de drept. Dacă încălcările statului de drept sunt autorizate, chiar tacit, atunci asta îi încurajează pe şefii de Guvern să deterioreze şi mai mult statul de drept”, declară el.

Grupe

”Ţări în stagnare” sunt state membre UE care au rămas pe loc sau care au făcut progrese minime la indicatorii statului drept, un grup din care fac parte Grecia, Irlanda, Malta, Olanda şi Spania.

”Ţări în alunecare” sunt democraţii model ca Belgia, Franţa, Germania şi Suedia, care au înregistrat scăderi izolate, dar îngrijorătoare, în anumite domenii.

”Deconstructorii” sunt ţări în care statul de drept este subminat în mod sistematic şi intenţionat în aproape toate domeniile. Acesta este grupul din care fac parte Italia, Bulgaria, Croaţia, România şi Slovacia.

Veriga slabă a statului de drept rămîne Ungaria lui Vikor Orban, potrivit raportului.

Unele ţări au făcut însă eforturi notabile în vederea îmbunătăţirii statului de drept la nivel naţional.

”Muncitorii hranici” - Estonia şi Cehia - au dat dovadă de eforturi sincere în vederea unei îmbinătăţiri a respectării drepturilor omului.

Polonia este considerată ”un exemplu de urmat”, deoarece noul Guvern a încercat să restaureze independenţa Justiţiei şi pluralismul presei, fără să înregistreze progrese majore, un lucru care arată că abordarea problemei independenţei compromise a instituţiilor este o întreprindere extrem de dificilă.

În raport se arată că este absolut crucial ca Comisia Europeană (CE) să stabilească o legătură între raportul anual despre statul de drept şi mecanismul respectării libertăţilor, de exemplu prin procedurile de infringement prevăzute de Articolul 7 al Tratatului UE, în cazul statelor membre care nu respectă valorile europene.

Puncte-cheie

Sistemul judiciar este în continuare afectat de manipulări politice, de resurse insuficiente şi obstacole în calea ajutorului juridic, factori care îi afectează independenţa, calitatea şi eficienţa, se arată în raport.

Imaginea de ansamblu relevă o lipsă persistentă a tranparenţei, o aplicare slabă a legii şi o protecţie neadevcată a denunţătorilor în lupta împotriva corupţiei, ceea ce conduce la o erodare a încrederii în integritatea Guvernelor.

Libertatea presei rămîne ameninţată în numeroase ţări deoarece influenţa politică compromite independenţa organismelor de reglementare, monopoluri de presă sufocă pluralismul, iar jurnaliştii sunt tot mai hărţuiţi şi se confruntă cu probleme juridice.

Garanţiile democratice sunt slăbite de o recurgere excesivă la proceduri legislative accelerate, amestecul politic în autorităţile independente şi integritatea compromisă a sistemului electoral, factori care erodează controlul democratic şi juridic asupra Guvernului.

Spaţiile civice au continuat să se reducă, deoarece campanii de defăimare generalizate încurajează Guverne să adopte legi restrictive, mai ales împotriva dreptului la manifestaţii paşnice şi libertăţilor de reuniune şi de asociere.

Drepturile omului sunt supuse unei presiuni tot mai mari din cauza unor politici ale migraţiei mai stricte, unor protecţii neadecvate ale grupurilor vulnerabile şi creşterii discriminării şi discursurilor urii faţă de minorităţi în multe ţări europene.

Provocări internaționale

Autorii raportului subliniază că aceste provocări interne fac parte dintr-un peisaj geopolitic aflat în schimbare, marcat de o ascensiune a populismului extremei drepte, un recul democratic în Statele Unite şi conflicte mondiale care modelează traiectoria politică a Europei.

Influenţa tot mai mare a extremei drepte ameninţă unitatea UE, iar Războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi declinul susţinerii transatlantice a securităţii europene pun la încercare rezistenţa UE. Politicile migraţiei se însăpresc, statele îşi închis frontierele şi limitează dreptul la azil, încălzînd adesea dreptul internațional.

În paralel, mecanisme de implementare rămîn slabe în UE, ceea ce le permite tendinţelor autoritariste să se dezvolte. În lipsa unei acţiuni decisive, UE riscă să agraveze eroziunea democratică, o fragmentare internă şi slăbirea poziţiei sale mondiale, se avertizează în raport

”În timp ce populismul de extremă dreapta creşte, iar democrația dă înapoi în Statele Unite, criza statului de drept se agravează în Europa”, declară Viktor Zoltán Kazai.

”Influenţa tot mai mare a extremei drepte ameninţă unitatea UE, în timp ce războiul purtat de Rusia în Ucraina şi transformarea rapidă a legăturilor transatlantice pun la încercare rezistenţa Uniunii” Europene, subliniază el.

”Pentru a apăra UE şi lumea bazată pe reguli, Comisia Europeană trebuie să consolideze aplicarea statului de drept legînd-o în mod direct de Articolul 7, de condiţionalitatea bugetară şi de procedurile de infringement”, conchide acest expert.