Cine beneficiaza de pseudoreforma sistemului de cercetare?

După modificările făcute în 2018 la Codul pentru Știință și Inovare, situația din domeniu de cercetare s-a agravat și mai mult. Conform variantei actuale a Codului pentru Știință și Inovare, administrarea bugetului aprobat pentru finanțarea proiectelor se realizează de către Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD), în baza metodologiei aprobată de Guvern. În cadrul Agenției a fost instituit un Consiliu, în număr de 9 persoane, fără competențe de a examina problemele prin prisma oportunității proiectelor prezentate la concurs. Conform pct.19 al Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea ANCD, Consiliul are o misiune pur tehnică: validarea ierarhiei proiectelor rezultată în urma procesului de evaluare de către experți.

Consiliul nu poate schimba punctajul proiectelor obținut ca urmare a evaluării lor. Astfel, ANCP rezolvă toate problemele la etapa de selectare a experților. Probabil, în acest detaliu, care practic rezolvă tot, se ascunde scopul real al reformei sectorului de cercetare, care practic se reduce la preluarea distribuției fondurilor publice, alocate pentru finanțarea proiectelor, din mîinile specialiștilor în mîinile unui grup neprofesionist, care  practic nu răspunde de nimic.

Cu toate că, la modul practic, pentru distribuirea banilor nu se prevăd careva obligații a ANCP în privința stării de lucruri în domeniul de cercetare, în Cadrul normativ s-au strecurat mai multe ,,scăpări’’ care, la nivel ”teoretic” impun și unele responsabilități. Astfel, în pct.26 a Metodologiei de finanțare a proiectelor din domeniile cercetării și inovării, se indică: Fișa de evaluare conține obligatoriu criteriile de evaluare, punctajul minim și maxim pentrufiecare criteriu, argumentarea științifică a punctajului acordat și concluziile.

De ce ar fi fost nevoie ca  în Actul de bază, să fie inclusă obligativitatea expertului ca să-și justifice punctajele acordate, dacă Consiliul a fost conceput fără competența de ale analiza? Este adevărat că expertul nu operează cu mărimi măsurabile și, prin urmare, punctajele acordate trebuie justificate, adică cerința din Fișa de evaluare este naturală. Mai mult, argumentările făcute în fișa de evaluare sunt importante și pentru a trage concluzii în privința gradului de profesionalism și obiectivitate a expertului.

Scopul de a evita total responsabilitatea contravine și dispozițiilor pct. 8 din Regulamentul cu privire la procedurile de expertizare și evaluare independentă a propunerilor de proiecte din domeniul cercetării și inovării, publicat pe situl oficial, alături de dispoziția ANCD nr. 22 din 23.09.19, privind lansarea concursului ”Program de Stat” (2020 - 2023), prevede că, în vederea finanțării proiectelor de cercetare științifică, angajații ANCD sunt ”responsabili primari în realizarea studiului, analizei obiectelor expertizei, coordonare și contractare experți independenți, precum și monitorizarea desfășurării procesului de expertiză etc.”

Sună bine, dar angajații ANCD, din cîte se cunoaște, n-au fost selectați în funcție de nivelul necesar de cunoștințe în diverse domenii de cercetare pentru a realiza studiul și analiza obiectelor expertizei.

Sună frumos și partea introductivă din Anunțul din 23.09.19, în vederea finanțării proiectelor de cercetare științifică fundamentală și/sau aplicativă, care au drept scop dobîndirea de noi cunoștințe, formularea și verificarea a noi ipoteze și teorii într-un domeniu sau mai multe domenii ale științei, în corespundere cu prioritățile și direcțiile strategice aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381/2019. Însă în Anunț mai figurează și lucruri de altă natură.

De exemplu, în pct. 7, se admite că o persoană este în drept să participe în calitate de conducător de proiecte la fiecare  concurs  lansat de ANCD, adică poate fi concomitent conducător la n proiecte, iar în pct. 8 se admite că, la același concurs, unor executori li se permite să participe la 2 propuneri de proiecte, dintre care în una se va înscrie prin cumul, cu norma 0,5. Adică o persoană care activează la o universitate, poate să fie angajată  pe 1,5 salariu – proiecte, și 1 sau 1,5 – salariu cadru didactic. În total nu se exclude norma de 3 salarii. Despre ce calitate în cercetare și predare poate fi vorba în astfel de cazuri? Întrebare retorică, fiindcă cei care au conceput ,,reforma’’ sau gîndit la alte avantaje.

Mărimea pasului privind trecerea de la rău înspre mai rău, făcut în anul 2018, poate fi estimat  prin comparația modalității actuale de expertizare a proiectelor cu cea care a existat înainte de involuția din 2018. Să ne referim la anii 2005 – 2010, în care au fost întocmite fișele de evaluare a propunerilor de proiect, iar în baza lor – elaborată metodologia de expertizare.

În acea perioadă, am exercitat funcția de Președinte al Consiliului Consultativ de Expertiză al AȘM. Consiliul era format din 15 specialiști de valoare care acopereau toate domeniile de cercetare. Pentru membrii Consiliului, erau prevăzute următoarele cerințe: titlul de dr. hab. în domeniul care urma să-l administreze, lucrări publicate în reviste internaționale de prestigiu și prezentarea unei liste convingătoare privind referințele la lucrările publicate. Președintele era ales la Adunarea generală a Asambleei ASM, prin vot secret.

Consiliul activa în felul următor: după obținerea fișelor de evaluare, fiecare membru al Consiliului analiza, în domeniul respectiv, concluziile scrise de experți și corelațiile lor cu punctajele acordate. Dacă în urma analizelor făcute apăreau suspiciuni rezonabile în privința profesionalismului și obiectivității expertului, se întocmeau rapoarte, care erau examinate la ședințele Consiliului. În urma examinării rapoartelor, se solicita reexpertizarea unor propuneri de proiect, iar în unele cazuri mai excentrice, excluderea experților cu pricina din baza de date. Procedura de expertizare expusă asigura finanțarea tuturor proiectelor beneficie pentru economia națională și dezvoltarea sectorului de cercetare.

Pentru a scoate în evidență modul de selectare a proiectelor în baza metodologiei actuale, ne vom referi la un exemplu de expertizare cu rezultate negative a propunerii de proiect – X (suma totală de finanțare – 998 de mii de lei). Din lipsă de spațiu, prezentăm rezultatele expertizării făcute de trei experți, la unul și același criteriu:

1. Punctaj acordat (1,2…,5) – 4,5. Justificarea: Impactul științific se referă la estimarea comportării materialelor supuse unor acțiuni exterioare de lungă durată. Impactul socio-economic al cercetărilor pornește de la domeniile largi de utilizare a materialelor: construcții industriale și civile, drumuri, poduri, utilaje ș.a. Folosirea rațională a materialelor conduce nu doar la obținerea unor efecte economice importante, dar și ecologice. Interes socio-economic reprezintă și posibilitatea de estimare a resursei durabilității construcțiilor industrial și civile după producerea unor procese seismice. În baza modelului matematic elaborat, se va construi un sistem complet de ecuații, cu ajutorul cărora se va reuși descrierea comportării în timp a elementelor de construcție în baza unui grup restrîns de date experimentale.

2. Punctaj acordat – 3. Justificarea. Diseminarea rezultatelor cercetării este bine gîndită și propusă spre realizare. Rezultatele cercetării pot fi continuate în cadrul programelor europene de cercetare prin integrarea în programe mai ample în care poate trece la obținerea unor rezultate cu valoare practică, economică.

3. Punctaj acordat – 2,5. Justificarea. Modelul structural propus în proiect poate fi utilizat și la descrierea fenomenului alunecărilor de teren, care în R. Moldova se întîlnesc foarte frecvent; în acest context, efectele reologice reflectate în model, în baza cărora momentul producerii alunecării poate fi estimat, prezintă un interes socio- economic deosebit, respectiv posibilitatea de estimare a resursei durabilității construcțiilor industriale și civile după producerea unor seisme.

Organizatorii ,,concursului’’ n-au văzut nici o problemă privind discordanța între punctaje și justificările făcute de către  experții ”2” și ”3” și, ca urmare, un proiect foarte important, atît din punct de vedere științific, cît și practic, n-a fost recomandat pentru finanțare. În astfel de situații s-au pomenit multe propuneri de proiect.

În alt exemplu, ne vom referi la proiecte cu conținuturi științifice îndoielnice, repetate de la un concurs la altul, finalizate cu nimic, recomandate de experți pentru finanțare.  Pentru aceasta categorie de proiecte, este suficient să ne limităm la denumirea lor și la unele situații din trecut. Exemple sunt multe, dar o să ne referim la trei proiecte cîștigate de o echipă care beneficiază cel mai mult de pe urmele ,,reformei’’:

1. Majorarea competitivității transmisiilor precesionale prin elaborarea și valorificarea angrenajului cu contact ”conform” al dinților și extinderea ariei lor de aplicare. Conducător științific – acad. Ion Bostan. Suma alocată pentru proiect – 7 ml. 226 mii lei. Începînd cu anul 1988, la tema transmisiei precesionale au fost  finanțate, în continuu 17 proiecte, finalizate, din punct de vedere al implementărilor reale, cu nimic. Dacă, pe parcursul a 30 de ani, o transmisie și-a găsit doar ,,implementări închipuite’’, fără a fi transformate în produse care aduc o valoare adăugată sistemului economic, nu se poate discuta despre vreo majorare a competitivității și extinderii ariei de aplicare prevăzută în denumirea proiectului. Odată ce nu se justifică alocările financiare precedente, care ar fi raționamentul de alocarea în continuare a unei sume de 7 ml.226 mii lei?

2. Elaborarea și lansarea seriei de nanosateliți cu misiuni de cercetare de pe Stația Spațială Internațională, monitorizarea, postoperarea lor și promovarea tehnologiilor spațiale. Conducător științific – Viorel Bostan. Suma alocată pentru proiect – 4 ml.26 mii lei. Conform legendei ,,necesitatea’’ de aliniere a R. Moldova la ,,misiuni spațiale’’, a apărut în perioada 2007 – 2008, în care dl. Ion Bostan se afla în căutarea modalității de a obține al patrulea mandate de rector UTM.

Proiectul ”Satelitul Moldovenesc” a fost lansat, la UTM, la 11.07.2008. Proiectul urma să fie finalizat cu lansarea pe orbită a satelitului, în anul 2014. Termenul se prelungea din an în an, alocîndu-se sume  suplimentare de bani. Deoarece ”Satelitul Moldovenesc” a rămas la sol, la concursul din 2019 a fost propus un nou proiect. De data aceasta cu misiuni de cercetare. Se cunoaște că, în țările occidentale, cu nanosateliți se ocupă studenți și elevi; costurile sunt relativ mici: 30- 100 de mii euro. Care ar fi necesitatea ca în RM astfel de probleme să fie admise la concursul ”Programe de Stat”, organizat în corespundere cu prioritățile și direcțiile strategice? Ce relevanță științifică și beneficiu poate avea un astfel de proiect?

3. Studiul potențialului energetic eolian și solar al Republicii Moldova și elaborarea sistemelor de conversie pentru consumatorii dispersați. Conducător  științific – Valeriu Dulgheru. Suma alocată pentru proiect – 6 ml. 610 mii lei. O descriere amplă a problemei privind potențialul energetic eolian și solar al Republicii Moldova a fost făcută în lucrările: Справочник по климату СССР, Выпуск 11, МССР. Солнечная радиация, радиационный баланс и солнечное сияние, Гидрометеоиздат, Л.:1966; Научно-прикладной справочник по климату СССР, Серия 3; Многолетние данные, Вып.11, МССР, Гидрометеоиздат, Л.:1990, (период 1886 - 1975).

Mai recent, au fost finanțate mai multe proiecte pe tematica respectivă. De exemplu, în Raportul AȘM  privind activitatea CSȘDT și rezultatele științifice principale obținute în sfera științei și inovării în perioada 2011–2014, la capitolul programului de stat ,,Eficientizarea complexului energetic și asigurarea securității energetice, inclusiv prin folosirea resurselor renovabile’’, dl. V. Dulgheru menționează: în scopul creării suportului informațional pentru valorificarea resurselor energetice eoliene ale Republicii, au fost elaborate 12 hărți pentru întreg teritoriul R. Moldova. A fost elaborată turbina eoliană cu rotor cu trei pale cu ax orizontal cu puterea de 10 kW cu autoorientare la vînt. A fost elaborată o instalație fotovoltaică cu orientare automată la soare.

Pe de alta parte, o companie care dorește să dezvolte un parc eolian funcțional obține informația necesară din surse de profil și n-are nevoie de cercetări prevăzute în proiectul ”3”. În acest sens, putem face trimitere la compania română Energo Continent, care dezvoltă un parc eolian de 180 de megawați (MW) în sudul Moldovei.

Multe din obiectivele expuse în aceste trei proiecte se regăsesc și în Programul de Stat (827): Sisteme pentru valorificarea energiilor regenerabile, dispozitive mecatronice, tehnologii industrial și satelitare (2013- 2014) – coordonator: acad. Ion Bostan. Menționăm și faptul că, reieșind din tematica acestor proiecte, nu este vizibilă contribuția privind dobîndirea unor noi cunoștințe, formularea și verificarea a noi ipoteze și teorii într-un domeniu sau mai multe domenii ale științei, cum se cere în Anunțul ANCD din 23.09.19. Cu toate acestea, ele au fost acceptate și finanțate cu suma totală de 17 ml. 862 mii lei, care depășește de multe ori orice sumă anterioară obținută de cei trei conducători de proiect, la un singur concurs.

În condițiile unei reduceri drastice a finanțării pentru cercetare, un astfel de salt ne pune în fața unei dileme: echipa a evaluat extrem de mult în cercetare după pseudoreformă, sau rezultă din modul de distribuire a finanțelor publice de o structură care nu-și asumă nici o responsabilitate de ceea ce se întîmplă în cercetare? Tematica proiectelor infirmă prima variantă. Varianta care rezultă din modul de a distribui finanțele de către ANCD, pe întuneric, numai în baza rezultatelor obținute de la experții pe care i-a selectat așa cum a dorit, este mai probabilă.

Aceasta concluzie se confirmă și prin modul de a examina la hurtă 108 contestații, de o comisie de experți necompetentă în materie de evaluare a proiectelor, precum și  validarea rezultatelor concursului și diminuarea, la hurtă, cu 30% a alocațiilor bugetare solicitate pentru finanțarea proiectelor, conform ierarhiei (pentru ca majoritatea celor influenți să fie finanțați), la ședința Consiliului ANCD din 03.02.20, în lipsă de cvorum. Conform pct. 8 din Regulamentul privind activitatea Consiliului ANCD, ședințele sunt deliberative cu prezența a 7 membri ai Consiliului, iar la ședință au participat numai 6. Impasul în care s-au pomenit a fost provocat de participarea la concurs a unor membrii ai Consiliului.

A fost creată situația: participarea la ședință provoca conflict de interes, iar neparticipare – lipsa de cvorum. Au considerat că lipsa de cvorum la adoptarea Deciziei finale este mai puțin ilegală decît conflictual de interese. Astfel, în partea finală a spectacolului n-au putut evita adoptarea unei Decizii ilegale.

Nepăsarea cu care s-a acționat față de tot ce este important pentru dezvoltarea științei, neglijența față de prevederile actelor normative în vigoare, indică faptul că în spatele la așa numita ,,reformă’’ stau pseudosavanți, care acționează cu cruzime față de tot ce-i poate demasca. În condițiile create, trebuie să-și spună cuvîntul societatea. Ea este în drept să ceară transparență la dările de samă, după fiecare 6 luni. Transparența rezultatelor este leacul cel mai eficient pentru pseudosavanții preocupați de tocarea banilor publici destinați pentru cercetare. Fără o implicare largă a societății, cancerul dezvoltat în domeniul de cercetare nu va putea fi tratat.

Vasile MARINA, dr. hab. în științe fizico-matematice, profesor universitar

01.10.21 - 01:28
02.10.21 - 00:52
01.10.21 - 01:42
01.10.21 - 01:25
01.10.21 - 01:30
01.10.21 - 01:41
03.10.21 - 00:40
01.10.21 - 13:30
01.10.21 - 18:56
01.10.21 - 13:29
02.10.21 - 00:59
01.10.21 - 01:37
01.10.21 - 18:57
01.10.21 - 01:39
01.10.21 - 18:53