Soţul unei femei din oraşul meu lucrează ca şi zeci de mii de moldoveni la Moscova. Aproape nouă luni din an el se află în capitala rusă, iar ea ţine gospodăria. O ţine bine, cu sute de orătănii şi o duzină de porci în cocină. Pentru această minifermă a lăsat şi serviciul, deşi are studii şi odată a mai putut şi ştiut cîte ceva, nu numai să pună cloşti. Pînă aici totul parcă e clar: el la Moscova pe şantier, ea porcăreasă, au un copil şcolar care pe tata mai mult nu-l vede, iar pe maică-sa o vede mai mult în coştereaţă.

Nu demult însă „idila” a făcut fisuri. Asta după ce doamna a hotărît să-i facă o vizită-surpriză soţului. A umplut gentoaie cu merinde şi damigene cu vin şi a purces la drum. Însă mare-i fu mirarea ca ajunsă în „oraşul pe şapte coline” să afle că soţul ei era plecat la Chişinău cu soţia. Aşa cel puţin au informat-o vecinii. În aşa fel nevasta cu pricina a aflat că deja de mai mulţi ani are o dubloare la Moscova care se descurcă foarte bine cu misiunile matrimoniale, în timp ce ea creşte găini la Căuşeni. Banal de simplu, cu o formulă clasică cînd soţia află ultima despre ce se întîmplă de fapt în casa ei.

Sărmana femeie. Obosită de pe drum, a fost nevoită chiar în aceeaşi zi să ia cale întoarsă acasă, deoarece nu avea cheie de la casa bărbatului, fără cunoştinţe într-un oraş străin, iar vecinii nu prea au arătat ospitalitate pentru că, „mă rog, cine-i ştie pe nebunii ăştia şi care o fi nevasta cea adevărată”. Ş-apoi se ştie demult că „Moscova nu crede în lacrimi”.

Întoarsă acasă nici măcar nu a avut cum să-şi răcorească sufletul. Unde să-l caute, cine ştie unde i-o fi cuibarul prin Chişinău, cu nr.2? Înnebunită de scîrbă s-a apucat să nimicească tot ce are pe lîngă casă. A tăiat şi a vîndut toată vietatea de pe lîngă casă, de parcă porcii erau de vină de drama ei personală. Apărut într-un final şi bărbatul, după ce a aflat de la vecini de vizita neoficială la Moscova a „celei cu lege”, cînd a văzut tot prăpădul de pe lîngă casă, a zis că-i nebună şi a lăsat-o în favoarea variantei moscovite. Pentru copil mare treabă nu s-a întîmplat pentru că el şi aşa rar cînd se vedea cu taică-său. Bine ar fost s-o facă această escapadă mai fericită numai că nu prea a ieşit.

În final femeia şi-a dat seama că nu trebuieşte nimănui, or, se vede că sensul vieţii din ultimii ani au fost porcii şi gîştele. A încercat să se angajeze la lucru, dar s-a dovedit că pe parcursul anilor de „şezut acasă” şi-a pierdut calificarea şi a uitat mai totul ce a învăţat şi a ştiut odată. Iar pentru a o începe de la capăt e prea tîrziu. Asta numai în filme şi reviste glossy femeile pot începe viaţa din nou şi după 50 de ani. Din păcate, realitatea e mult mai cruntă, mai ales în Republica Moldova.

Ce-am vrut să spun, scriind acest text? Departe de gînduri feministe, dar întotdeauna am considerat că orice femeie trebuie să mai aibă şi alte preocupări decît doar menajul. Copiii cresc şi pleacă în drumul lor, bărbaţii mai au proprietatea să plece sau să moară şi e destul de jalnic dacă toată viaţa şi activitatea unei femei este axată doar pe aceşti piloni. Mai există şi alte chestii care fac o femeie împlinită multilateral şi, respectiv, mai atractivă, fie că e vorba de afirmare profesională, un hobby, o pasiune pentru ceva sau altă îndeletnicire afară de gîşte. Orice ce ar face-o multă vreme interesantă pentru un bărbat. Sau măcar s-o facă să treacă mai uşor prin diferite situaţii complicate, ca bunăoară de felul celei povestite mai sus. Pentru că o femeie care ajunge să nu mai trebuiască este un fenomen destul de mizerabil.

Lilia GRUBÎI