Ministrul ucrainean de Finanţe, Sergii Marcenko, le-a transmis, Sîmbătă, omologilor săi din statele Uniunii Europene că Ucraina va avea nevoie, anul viitor, de cel puţin 18 miliarde de euro ca ajutor macrofinanciar, sumă echivalentă celei oferite Kievului anul acesta de blocul comunitar, şi a cerut, în plus, începerea reconstrucţiei Ucrainei înainte să se termine războiul cu Rusia, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres. 

„Nu va fi uşor să ne reducem drastic cheltuielile, aceasta va depinde de campania militară, dar cred că (ajutorul financiar din partea UE n. red.) nu va putea fi mai puţin de suma de 18 miliarde pe care o vedem anul acesta”, a indicat ministrul ucrainean, la sosirea la o reuniune a miniştrilor europeni de Finanţe, desfăşurată la Stockholm, unde a fost invitat.

Miniştrii europeni au reiterat că statele lor vor continua să sprijine Ucraina şi au exprimat „angajamentul total” faţă de reconstrucţia acestei ţări, dar au considerat deocamdată prematur să fie avansată o cifră pentru ajutorul financiar care să fie oferit Kievului anul viitor, ajutor care anul acesta şi în 2022 a fost finanţat prin emitere de datorie comună în cadrul UE.

„Dacă voinţa politică este aici, vom fi capabili să pregătim următorul pachet de ajutor. Dar este prea devreme să vorbim despre sume exacte (pentru 2024), pentru că încă suntem în prima jumătate a anului şi situaţia este incertă în contextul războiului”, a explicat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează la 40 de miliarde de dolari nevoia de asistenţă financiară a Ucrainei pentru 2023-2024, dacă războiul se termină la jumătatea anului viitor, în timp ce finanţarea reconstrucţiei acestei ţări ar necesita, conform Băncii Mondiale, 411 miliarde de dolari, dublul PIB-ului anual al Ucrainei de dinainte de război.

Cît despre folosirea în acest ultim scop a activelor Rusiei îngheţate în ţările occidentale, aşa cum cere Kievul, Dombrovskis a amintit că Comisia Europeană examinează, în prezent, dacă acest lucru ar putea fi posibil din punct de vedere legal şi modalităţile de implementare, solicitînd ca statele UE să informeze Bruxellesul cu privire la activele ruseşti îngheţate, în virtutea sancţiunilor impuse Rusiei, după lansarea războiului contra Ucrainei. ”Conform dreptului internaţional, există o obligaţie a statului agresor să plătească pagubele”, a mai spus Dombrovskis.

În urma acestor sancţiuni, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale şi partenerii lor din G7 (UE, SUA, Regatul Unit, Canada şi Japonia) au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un ”furt”.