R. Moldova va primi de la UE 2,5 mln de euro pentru combaterea corupţiei

Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova 2,54 milioane de euro pentru combaterea corupţiei şi promovarea pluralismului şi libertăţii mass-media. Parlamentul a ratificat pe 3 iulie un Addendum la Acordul de finanţare dintre Guvernul R. Moldova şi UE privind Programul-cadru de suport al acordurilor curente şi viitoare dintre cele două părţi.

Proiectul a fost prezentat deputaţilor de viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Valeriu Chiveri. Din suma acordată, două milioane de euro vor fi folosite pentru implementarea unui proiect în vederea combaterii corupţiei, spălării banilor şi crimelor economice. Restul banilor vor fi utilizaţi în domeniul libertăţii şi pluralismului mass-media.

Tot pe 3 iulie Parlamentul a ratificat un Acord de grant dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. În baza acestuia, ţara noastră va primi 170 de mii de dolari SUA pentru susţinerea operaţiunilor de proiect ale Oficiului Finanţării de Carbon. Acesta implementează în perioada 2006-2016 trei proiecte în domeniul încălzirii pe bază de biomasă în comunităţile rurale şi conservării energiei şi reducerii gazelor cu efect de seră.

Transportul rutier va fi reglementat de un nou Cod

Parlamentul a adoptat pe 3 iulie, în lectura a doua, Codul transporturilor rutiere. Acesta stabileşte cadrul legal pentru organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere de mărfuri şi persoane pe teritoriul Republicii Moldova.

În document sînt specificate drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile organelor publice responsabile de organizarea transporturilor rutiere şi ale persoanelor fizice şi juridice care prestează serviciile date. Prevederile Codului vor fi aplicate operatorilor de transport rutier din Republica Moldova şi celor străini în limitele prevăzute de acordurile bilaterale, convenţiile şi acordurile internaţionale la care ţara noastră este parte.

Pentru sporirea calităţii nivelului de competenţă profesională a conducătorilor auto şi a managerilor de transport rutier, Codul prevede instituirea examinărilor periodice, o dată la trei ani, în vederea obţinerii certificatelor de atestare a competenţei profesionale, după forma şi modelul european.

Totodată, se preconizează introducerea pentru conducătorii auto, care prestează servicii de transport rutier public, a unor cerinţe de acces la profesie, precum vechimea în muncă sau dovada că sînt apţi din punct de vedere medical.

Codul mai prevede că Agenţia Naţională Transport Auto va supraveghea îndeplinirea de către operatorii de transport a prevederilor legislaţiei naţionale şi acordurilor internaţionale, va elibera şi retrage autorizaţii pentru prestarea serviciilor de transport, va monitoriza corectitudinea aplicării tarifelor la serviciile de transport şi va putea aplica sancţiuni contravenţionale.

Personalităţi marcante ale culturii naţionale vor primi indemnizaţii de merit

Personalităţi marcante ale culturii naţionale, care au împlinit vîrsta de 60 de ani, vor beneficia de indemnizaţii lunare de merit pentru realizări deosebite. Proiectul care prevede acest lucru a fost adoptat pe 3 iulie de Parlament în lectura a doua.

Documentul a fost înaintat de un grup de deputaţi. În proiect este propus ca mărimea lunară a indemnizaţiei de merit să fie egală cu un salariu mediu pe economie. Numărul de indemnizaţii de merit acordate anual va fi stabilit prin legea bugetului de stat.

Propunerile pentru acordarea indemnizaţiei vor fi elaborate anual de Ministerul Culturii şi vor fi înaintate pentru nominalizare unei Comisii naţionale.

Indemnizaţia va fi oferită pentru activităţi din domeniul muzicii, creaţiei interpretative şi celei literare, artei plastice, artei teatrale, arhitecturii, patrimoniului cultural naţional.

În anul 2014 pentru acordarea indemnizaţiei de merit pentru 100 de personalităţi este nevoie de peste patru milioane de lei.

În R. Moldova va fi creat Centrul Naţional al Cinematografiei

În Republica Moldova va fi creat Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC). Acest lucru este prevăzut în proiectul de lege al cinematografiei votat pe 3 iulie, în lectura a doua, de către Parlament.

CNC va fi o instituţie publică, abilitată să implementeze politica de stat în domeniul cinematografiei. Instituţia va fi subordonată Guvernului. În cadrul acesteia va funcţiona Registrul cinematografic şi Arhiva naţională de film, care va conserva şi valorifica patrimoniul cinematografiei naţionale. Registrul cinematografic va avea funcţii de control asupra producţiei şi distribuţiei de film în Republica Moldova.

Proiectul de lege a fost înaintat de un grup de deputaţi. Potrivit acestora, legea actuală din domeniul cinematografiei este învechită şi conţine mai multe noţiuni şi norme care se contrazic reciproc.

Documentul prevede un control asupra distribuţiei de film şi asupra administrării fondurilor de stat investite în cinematografie.

Concepţia de reformare a Procuraturii a fost adoptată de Parlament

Concepţia de reformare a Procuraturii a fost aprobată pe 3 iulie de Parlament. Aceasta prevede că Procurorul General va fi numit de şeful statului la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pe o perioadă de şapte ani, fără posibilitatea de a fi reales la expirarea mandatului. Candidatura va fi selectată prin concurs deschis.

Bugetul Procuraturii va fi creat în funcţie de performanţe. În acest sens se va ţine cont de volumul de muncă al fiecărei procuraturi, numărul de procurori şi complexitatea dosarelor aflate în gestiune. În document se mai propune ca procuraturile militare şi cele de transport să fie lichidate.

Potrivit Concepţiei, procurorul care va fi eliberat din serviciu pe motive compromiţătoare va pierde dreptul la toate garanţiile speciale. Documentul mai stabileşte că salariul procurorilor va fi majorat treptat, prin raportarea acestuia la salariul primit de judecători.

Pentru implementarea Concepţiei de reformare a Procuraturii urmează a fi elaborat proiectul de lege privind modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova, proiectul noii legi cu privire la Procuratură şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea actelor normative ce vizează activitatea Procuraturii.

Agricultura va deveni domeniu prioritar pentru dezvoltarea R. Moldova

Strategia Naţională de dezvoltare “Moldova 2020” va fi completată cu un nou domeniu prioritar de dezvoltare ce ţine de agricultură şi dezvoltarea rurală. Proiectul de lege care stabileşte acest lucru a fost adoptat pe 3 iulie de Parlament.

Scopul modificării este consolidarea economiei locale şi comunităţilor din mediul rural. Totodată, astfel va fi facilitată obţinerea sprijinului conceptual şi financiar din partea partenerilor de dezvoltare, instituţiilor financiare internaţionale şi donatorilor.

Declararea agriculturii drept un domeniu prioritar de dezvoltare a fost una dintre cerinţele agricultorilor enunţate în ultima perioadă.

Agricultura şi industria alimentară ocupă al doilea loc, după sectorul de servicii, ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB) şi primul privind contribuţia la creşterea economică.

Sursa: Moldpres