Termenul de redactare a actelor judecătorești va fi extins

Termenul de redactare a documentelor va fi extins cu 15 zile – pînă la 45 de zile. Un proiect de modificare a mai multor acte normative a fost votat în lectură finală de Parlament.

Inițiativa legislativă aparține președintelui Comisiei juridice, numiri și imunități, Vasile Bolea, proiectul fiind elaborat de Asociația Judecătorilor din Republica Moldova. De asemenea, autorii își propun ca orice hotărîre să fie redactată într-un limbaj clar și simplu.

 „Astfel, pentru realizarea acestor cerințe, judecătorul are nevoie de timp util care să permită combinarea redactării hotărîrii cu studierea altor dosare, legislației, jurisprudenței, doctrinei, organizarea și pregătirea ședințelor de judecată, inclusiv cu examinarea eficientă și în termene rezonabile a cauzelor judiciare, precum și cu respectarea dreptului la odihnă, viață privată și de familie a judecătorilor”, argumentează autorii.

Va fi creat un birou de investigare a accidentelor și incidentelor în transporturi

Parlamentul a adoptat în primă lectură un proiect de lege cu privire la investigarea accidentelor și incidentelor în transporturi. Legea are ca scop îmbunătățirea siguranței în domeniul transportului aerian, feroviar și naval și prevede crearea Biroul de investigare a accidentelor și incidentelor în transporturi.

Biroul va reprezenta o autoritate administrativă centrală, aflată în subordinea Guvernului. Va organiza, va conduce și va coordona activitatea de investigație tehnică privind siguranța evenimentelor în transportul aerian, feroviar și naval.

Autoritatea întocmi rapoarte preliminare și finale asupra rezultatelor investigației tehnice privind siguranța evenimentelor în transport și le va transmite părților implicate, celor cu responsabilități în materie de siguranță și celor interesați.

Proiectul urmează să fie aprobat și în lectură finală.

Carabinierii vor prelua asigurarea ordinii publice din 2022

Carabinierii vor prelua, din 1 ianuarie 2022, atribuțiile poliției ce țin de asigurarea ordinii publice cu ocazia întrunirilor, manifestațiilor cultural-sportive și a altor activități similare, precum și de restabilire a ordinii publice. Un proiect de lege care prevede amînarea acestui termen cu un an, a fost votat în Parlament în lectură finală.

Autorii, care sînt un grup de deputați socialiști, menționează că, din cauza pandemiei, dar și stopării programelor de dezvoltare a carabinierilor, nu s-a reușit implementarea tuturor acțiunilor Strategiei de reformare a Trupelor de Carabinieri pentru anii 2017-2020. Implementarea acestora urma să se încheie în decembrie 2020.

Trecerea treptată la îndeplinirea serviciului militar doar în bază de contract urma să se realizeze pînă pe 31 decembrie 2020. În condițiile create, potrivit proiectului, Inspectoratul General de Carabinieri va trece treptat la îndeplinirea serviciului militar pe bază de contract, pînă în data de 31 decembrie 2021.

Prin proiectul votat, potrivit autorilor, se va asigura procesul de finalizare integrală a profesionalizării Inspectoratului General de Carabinieri, fiind că Guvernul va aproba un Plan de acțiuni în acest sens, care către 31 decembrie 2021, trebuie să fie implementat cu succes.

Așa-numita „Lege a prevenției”, aprobată în primă lectură

Deputații au aprobat un proiect de lege ce presupune un mecanism de prevenție contra unor posibile abuzuri din partea organelor de control. Autorul proiectului precizează că această inițiativă vine ca răspuns la necesitatea de a îmbunătăți mediul de afaceri și a proteja micul business de numeroasele obstacole în calea desfășurării afacerilor private.

Deputatul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Igor Munteanu, a declarat că, deși legea controlului de stat conține unele mecanisme de protecție, numite „prescripție”, acestea nu se aplică sau se aplică ineficient. Prescripția intervine în cazul unor încălcări minore, care previn aplicarea sancțiunilor și încurajează formularea unor recomandări de remediere, cu stabilirea încălcărilor, prevederilor legale și un termen pentru aceste remedieri. De cele mai multe ori, aceste remedieri sînt cerute marilor întreprinderi și mai puțin businessului mic și mijlociu, care nu beneficiază de facto de consiliere și termen de remediere efectivă a unor carențe.

Proiectul votat în primă lectură introduce anumite norme care se referă la obligația organului de control de a îndruma agentul economic prin elaborarea de ghiduri, îndrumare, note informative, în ajutorul celor verificați de către organele de control. Aceste acțiuni sînt însoțite de o normă activată prin intermediul proiectului de lege care permite părții afectate să recupereze prejudiciile cauzate de un inspector, care indică asupra unei relații asimetrice între organul de control și subiectul verificării, însemnînd astfel o pîrghie de responsabilizare mutuală. Totodată, se precizează în legea controlului de stat termenul de remediere acordat prin prescripțiile emise de inspectori, care nu trebuie să fie mai mic de 30 de zile și cu posibilitatea de a fi extins pînă la 90 de zile, în dependență de complexitatea cazului.

Conform instrumentului propus, agentul constatator va efectua o analiză și va indica neconformitățile agentului economic, dacă acestea există. Ulterior, agentul constatator va întocmi o listă a acțiunilor și măsurilor, conform cerințelor actelor normative, ce trebuie realizate de agentul economic pentru remedierea neconformităților. De comun acord cu agentul economic, acesta va stabili termenul pentru remedierea neconformităților, întocmind și semnînd un act (plan) în acest sens. După expirarea termenului, agentul constatator va verifica realizarea acțiunilor și măsurilor convenite. Doar în cazul cînd agentul economic nu va remedia neconformitățile, acesta poate fi sancționat conform legii.

Proiectul de lege urmează să fie votat în lectură finală.

Sursa: IPN