Privilegii ale negustorilor englezi după înţelegerea dintre Regina Elisabeta şi Petru Şchiopul

În anul 1588, Petru Şchiopul, domnitorul Moldovei, a încheiat un tratat cu regina Elisabeta a Angliei, prin care negustorii englezi urmau să plătească o taxă de doar 3%, în timp ce ceilalţi negustori trebuiau să achite o taxă de 12%.

Petru Şchiopul a fost domnitor al Moldovei în patru rînduri, între anii 1574 şi 1591, avînd un record în acest sens printre voievozii care au condus Principatele Române. Porecla de Şchiopul a primit-o după ce, în urma unei boli – reumatism sau artroză, avea dureri la picioare – care îl făceau să meargă şchiop. El a fost unul dintre puţinii domnitorii moldoveni care a avut o domnie relativ lungă, prin prisma faptului că se înţelegea bine cu boierii ţării, lucru sesizat de cronicarul Grigore Ureche, care în Letopiseţul Ţării Moldovei preciza: ”le era părinte, pre carii la cinste mare îi ţinea şi din sfatul lor nu eşia”.

Acelaşi cronicar moldovean i-a făcut un portret lui Petru Şchiopul din care reiese că domnitorul era o persoană corectă ce evita excesele: “domnu blîndu, ca o matcă fără ac, la judecată dreptu, nebeţiv, necurvar, nelacom, nerăsăpitoriu, putem să-i zicem toate spre izvod le-au ţinut, ca să nu să smintească”.

Petru Şchiopul este voievodul care a folosit pentru prima dată limba română în cancelaria domnească, iar în anul 1583, a ridicat prima fabrică de hîrtie din Moldova. Acesta a încercat să atragă cît mai mulţi negustori străini pentru a stimula comerţul, însă totodată a încurajat dezvoltarea agriculturii. Pe 27 August 1588, Petru Şchiopul le-a acordat un privilegiu negustorilor englezi, care trebuiau să plătească doar 3% taxă, în timp ce ceilalţi negustori trebuiau să achite o taxă de 12%, totul în baza unei înţelegeri semnate cu William Harborne, fostul ambasador englez la Constantinopol.

„Noi, Petru, din graţia lui Dumnezeu domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei, facem cunoscut tuturora celor prezenţi şi viitori, care sînt şi vor fi interesaţi, că am încheiat cu măritul Vilhelm Harbone, ambasadorul prealuminatei şi preaputernicei doamne, doamna Elisabeta, din graţia lui Dumnezeu regina Angliei, Franţei şi Irlandei, pe lîngă prealuminatul şi preaputernicul împărat al turcilor, convenţiunea următoare: ca negreşit de aci înainte să fie cu totul liberi supuşii prealuminăţiei sale şi toţi negustorii de a şedea în ţara noastră, de a se statornici, de a face negoţ, de a vinde, a cumpăra, ba chiar de a face toate cele ce societatea omenească şi obiceiul caută pentru negoţ şi pentru trebuinţele vieţii, fără nici o piedică sau greutate, păzindu-se însă întreg şi nevătămat dreptul vămilor noastre, adică pentru fiecare lucru în valoare de o sută de ducaţi să ne plătească trei ducaţi. Cerem ca ceea ce precede să fie bine stabilit şi asigurat prin convenţiunea noastră. Şi spre mai bună tărie, s-a pus şi sigiliul nostru”, se arăta în tratatul de comerţ încheiat între Petru Şchiopul şi regina Elisabeta.

Elisabeta I a fost regină a Angliei şi Irlandei din 1558 şi pînă la moartea sa din 1603. Ea a fost al cincilea şi ultimul monarh al casei Tudor. Regina Elisabeta nu a fost căsătorită şi nici nu a avut copii. În anul 1588, aceasta a înregistrat una dintre cele mai mari victorii, după ce a învins flota ”invincibilă” a Armadei spaniole. În acelaşi an, patriarhul Ecumenic Ieremia al II-lea al Constantinopolului a spus despre Petru Şchiopul că: ”era un om dulce la cuvînt, sever la purtări, îndemînatic la fapte, ştia limba turcească, cea grecească şi cea românească şi nu numai aceste daruri le avea, dar era foarte încercat la orice meşteşug şi la litere şi-i plăcea de oamenii învăţaţi, şi-i întreba în tot chipul despre astronomie, despre zodii şi alte lucruri subţiri. Îi plăcea mult de cîntăreţi şi avea un preot cu meşteşug, îndemînatec”.

Pînă la începutul anului 1591, Petru Şchiopul a dispus întocmirea unui catastih privind categoriile de contribuabili, pentru a oprit haosul financiar care se instalase în Moldova. Acest catastih este cel mai vechi izvor demografic şi fiscal descoperit pînă în zilele noastre în Moldova. Cum tributul cerut de otomani creştea de la an la an, Petru Şchiopul a renunţat la tronul ţării deoarece „nici într-un chip nu vru să să apuce de acea dare şi să ia blestemul ţărîi asupra lui”. Pe 19 August 1591, acesta a părăsit Moldova şi a plecat în Polonia, Petru Şchiopul decedînd în iulie 1594. El a fost înmormîntat în interiorul mănăstirii franciscanilor din Bolzano, Italia.

Dănuţ ZUZEAC, Adevărul.ro