1. Moldova pierde dreptul suveran de a-și elabora și promova propria politică economică

Acordul subordonează Parlamentul național structurilor internaționale. Se presupune crearea așa-numitelor Consiliu al Asociației, Comitet al Asociației, Comitet pentru comerț și cinci subcomitete (art. 437-439). Aceste structuri vor fi constituite atît din reprezentanți ai Moldovei, cît și ai UE (28.1). Deciziile vor fi luate doar referitor la țara noastră. Subordonarea acestor structuri Parlamentului național (moldovenesc) nu este prevăzută.

Art. 408 al Acordului prevede ca toate actele normative ale Moldovei care nu corespund legislației Uniunii Europene să fie anulate, fără să se țină cont de particularitățile și specificul tării noastre. Acordul obligă Moldova să modifice timp de doi-trei ani standardele naționale și reglementările interne în conformitate cu directivele, deciziile și recomandările UE, pentru a căror implementare aceeași UE a avut nevoie de zeci de ani. Moldova se obligă să adopte și să implementeze 12 directive în domeniul sanitar și fitosanitar.

Art.79, 346 și Anexa VII a Acordului obilgă Moldova să procure resurse energetice la prețuri de bursă în locul prețurilor existente. În cazul achiziționării gazului, aceasta este imposibil: “Gazprom” este singurul furnizor de gaze în țara noastră și nu are alternative. În cazul în care art. 147, al.4 si art. 484, al.4 ale Acordului vor intra în vigoare, vor fi practic anulate împuternicirile Parlamentului stipulate în Constituție în domeniul aplicării politicilor vamale, fiscale și bugetare.

Art. 446 (p. C) al Acordului stipulează posibilitatea aplicării oricăror măsuri referitor la Moldova pe care UE le va considera necesare pentru “asigurarea securitătii în cazul unor dezordini, în caz de război sau al unor tensiuni internaționale care amenință cu război sau pentru îndeplinirea obligațiunilor în scopul asigurării păcii și a securității internaționale”. Această formulare contravine principiului constituțional de neutralitate a Moldovei și împuternicirilor constituționale ale Parlamentului în menținerea ordinii de drept și asigurării securității în țară. Astfel, Acordul instituie administrarea din afară (externă) a Moldovei după modelul unui protectorat.

2. Acordul transformă Moldova într-o piață de desfacere colonială

Acordul permite importul liber, nelimitat al marfurilor din UE în Moldova și stabilește cote de limitare pentru mărfurile din Moldova exportate în UE.

În conformitate cu Anexele XV-C, XV-D trebuie să fie anulată imediat taxa pentru 810 tipuri de mărfuri din UE. Taxele vor fi anulate imediat doar pentru cele 56 de tipuri de mărfuri moldovenești.

Pe lîngă toate, mărfurile moldovenești vor trebui să treacă o mulțime de proceduri (spre exemplu, procedura de confirmare a echivalenței mărfurilor, art.183 Anexa XXI). Exportatorii din Moldova vor trebui să treacă cinci proceduri de acest fel.

Multiple categorii de mărfuri din Moldova au primit cote foarte mici. Astfel, Acordul stipuleaza că țara noastră poate vinde în Uniunea Europeana 20 de mii tone de mere. De exemplu, astăzi Moldova vinde în Rusia de 7 ori mai multe mere. La unele categorii de mărfuri marja este de zeci de ori mai mică decît necesitățile noastre de export.

În conformitate cu Acordul, Moldova va fi obligată să protejeze pe teritoriul său 1518 denumiri geografice de vinuri, 15 denumiri de băuturi tari din UE. De partea sa, UE se obligă să protejeze doar două denumiri din Moldova – Ciumai și Romănești. Astfel de branduri precum Purcari, Cricova, Mileștii Mici, Tiras, Nistru și zeci de alte denumiri au fost ignorate.

Acordul nu limitează accesul cetățenilor din UE la administrarea activelor societăților pe actiuni și al fondurilor sociale din Moldova, ceea ce contravine legislației moldovenești. Iar cetățenii din Moldova, pentru a beneficia de aceleași drepturi pe teritoriul propriului stat vor trebui să obțină diplome și licențe conform standardelor europene.

Art. 428 al Acordului obligă Moldova să asigure pe teritoriul său controale și inspecții nestingherite pentru asigurarea intereselor financiare ale UE. De partea sa, Moldova nu beneficiaza de același drept pentru a asigura protecția intereselor sale în țările membre ale UE.

3. Moldova va plăti pentru statutul său de colonie

Punctul 7 al art. 2 al Protocolului din Capitolul IV “Colaborarea economica” al Acordului obligă Moldova să contribuie financiar în bugetul Uniunii Europene pentru a putea pretinde la finanțare din sursa respectivă. Deși în conformitate cu legislația internă Moldova poate achita cotizații doar în organizațiile din care face parte. Moldova doar va fi admisă la procedurile europene de creditare, dar va achita cotizații.

* * *

În locul comerțului cu adevarat liber în cadrul CSI al cărui membru cu drepturi depline este Moldova, se propune schimbul de marfuri în baza unor cote mizere.

Semnarea Acordului cu UE conduce la pierderea suveranității economice și politice a Moldovei, la acapararea pieței de consum din Moldova de către producătorii europeni și degradarea procedurii autohtone.

Acordul semnat de fostul prim-ministru (un simplu prim-ministru) Leancă fără o consultație cu cetățenii R.Moldova este o capcană economică, dar și un act anticonstituțional de distrugere a statalității Republicii Moldova. Iar re-exportul în UE este marfă vie în sclavie care a afectat moral viața moldovenilor devenind neîncrezători în ziua de mîine.

Vasile FOLTEA, președintele mișcării populare “Salvăm Moldova”, colonel în rezervă MAI