Preşedintele rus Vladimir Putin poate fi arestat 'imediat' în 'aproape 130 de ţări', după ce Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele său, considerîndu-l responsabil de crime de război în Ucraina, a declarat luni Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, citat de agenţia de presă EFE, potrivit Agerpres.

Referindu-se la decizia CPI, Borrell a subliniat că aceasta „este foarte importantă şi schimbă regulile jocului” într-o declaraţie făcută la sosirea sa la un Consiliu al miniştrilor de externe şi ai apărării din UE, luni, la Bruxelles.

CPI a emis vineri mandate de arestare pe numele lui Putin şi al Mariei Lvova-Belova, comisarul prezidenţial rus pentru drepturile copilului, pentru deportarea minorilor ucraineni în Rusia.

În privinţa războiului din Ucraina, Borrell a menţionat „două lucruri importante”: prelungirea acordului privind tranzitul de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră şi decizia Curţii Penale Internaţionale cu privire la preşedintele Putin.

Şeful diplomaţiei europene a afirmat că deşi autorităţile ruse resping această decizie a CPI, motivînd că Rusia nu este semnatara Statutului de la Roma, care a pus bazele acestei instanţe internaţionale, consecinţele practice ale acesteia sînt evidente. „Dacă preşedintele Putin călătoreşte într-una dintre cele aproape 130 de ţări care au semnat acest tratat internaţional, ar trebui să fie reţinut imediat”, a spus el.

Curtea Penală Internaţională a emis vinerea trecută un mandat de arestare pe numele lui Putin ca „presupus responsabil” pentru deportarea ilegală de copii şi transferul lor din zonele ocupate din Ucraina în Rusia, ceea ce constituie o crimă de război în conformitate cu Statutul de la Roma, tratatul fondator al Curţii, semnat de 123 de ţări.

Vladimir Putin a semnat, în luna mai 2022, un decret prezidenţial care prevedea accelerarea procesului prin care ucrainenii puteau dobîndi cetăţenia rusă, iar de atunci Rusia a recunoscut că a „transferat” 2.000 de copii din Ucraina pe teritoriul său, conform media internaţionale.

La rîndul său, ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a afirmat că Spania doreşte ca crimele comise în războiul în Ucraina, ce durează de peste un an, „să nu rămînă nepedepsite”. „Vrem pace şi justiţie în Ucraina şi pentru ca să se facă dreptate nu pot exista crime nepedepsite, iar cei care le-au comis trebuie să răspundă pentru faptele lor în faţa Curţii Penale Internaţionale”, a afirmat el.

În opinia şefei diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, mesajul CPI este că „nimeni dintre cei responsabili pentru acest lanţ de crime nu poate scăpa de justiţie”.

Ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, consideră că decizia instanţei de la Haga reprezintă „un pas înainte atît legal, cît şi moral”. „Le voi spune colegilor mei că nu ne putem opri aici”, a spus el, pledînd din nou pentru mai multe sancţiuni împotriva Rusiei şi, în special, împotriva corporaţiei ruse de stat pentru energie nucleară, Rosatom.

„Nimeni nu ar trebui să aibă impunitate pentru crimele comise în Ucraina în timpul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat ministrul român de externe Bogdan Aurescu, adăugînd că va informa Consiliul cu privire la prima conferinţă la nivel înalt care va fi organizată împreună cu Ucraina la Bucureşti, în aprilie, pe tema securităţii la Marea Neagră. „Va fi o ocazie foarte importantă de a trage învăţăminte din acest război şi de a vedea ce putem face pentru a avea o regiune mai sigură în viitor”, a subliniat Aurescu, citat de EFE.

Sursa: digi24.ro