Dispunerea exercițiului de audit extern în domeniul supravegherii circulației rutiere a rezultat din necesitatea evaluării conformității procedurilor aplicabile aferente funcționării sistemelor automatizate de supraveghere și realizării în acest sens a unui impact cuantificabil. În pofida faptului că, prin implementarea Sistemelor video de monitorizare a traficului, s-a urmărit creșterea securității traficului rutier, respectiv diminuarea morbidității și mortalității cauzate de accidentele rutiere, în realitate rezultatul propus nu a fost atins. Rezultatele auditului au arătat că această intenție a fost compromisă de interesele unor persoane cu funcții de demnitate publică, funcționari publici din cadrul mai multor autorități publice centrale și locale.Ideea benefică a fost transformată de către un grup de operatori interdependenți într-o sursă de obținere a beneficiilor economice de pe urma aplicării amenzilor de către organele MAI, pentru încălcările în traficul rutier. Astfel, printr-o schemă bine gîndită, gestionată de companii interdependente, cu fondatori, administratori, angajați și adrese comune, a fost monopolizat acest domeniu. În acest sens, bugetul de stat a fot prejudiciat direct cu 23,2 mil lei. Pe parcursul anilor 2014-2015, în bugetul de stat, conform datelor Trezoreriei, prin intermediul sistemelor de monitorizare a traficului au fost acumulate mijloace financiare în sumă de 96,6 mil lei.

De menționat că, MAI și 13 APL de nivelul doi, au externalizat prerogativa statului de monitorizare a traficului rutier prin intermediul sistemelor de supraveghere a traficului rutier fixe și mobile unor operatori economici privați. Mijloacele financiare, încasate de la cetățeni în bugetele locale pentru încălcările în trafic, erau transferate în proporție de 50% operatorilor economici admiși nelegal în procesul de monitorizare a traficului rutier.

-  APL și operatorii economici investiți cu dreptul de monitorizare a traficului rutier nu au fost desemnați de autoritatea centrală de metrologie cu dreptul de a efectua măsurări oficiale (ale vitezei). Urmare a activităților neregulamentare desfășurate de către aceștia, toate procesele verbale de constatare a contravenției, întocmite și înregistrate în sistem în baza informației parvenite de la unitățile de supraveghere instalate în raioanele RM,pot fi declarate nule;

-  APL, în lipsa unor costuri estimative ale investiției și fără a avea o argumentare economică din partea operatorilor economici, s-au angajat să achite pentru serviciile prestate de la 4 pînă la 500 mil lei. Valoarea investiției estimate a operatorilor economici în sistemele de monitorizare a traficului este de 4 mil lei, veniturile obținute de aceștia sînt de circa 23,2 mil.lei sau de 6 ori mai mult;

-  Operatorii economici, care au prestat serviciile de monitorizare,nu dispuneau de autorizare pentru activități în domeniul informaticii și telecomunicațiilor;

-  Operatorii economici nu și-au onorat obligațiile asumate: din 8 locații contractate într-un raion, au instalat echipament doar într-o singură locație,nefiind micșorată mărimea remunerației; deși, conform cerințelor, sistemele urmau să fixeze viteza de deplasare, operatorul economic în Bălți a instalat sisteme care nu au capacități de măsurare a vitezei; echipamentele instalate au fost demontate și înlocuite cu altele neautorizat;

-  Toate documentele aferente licitației au fost pregătite de către operatorii economici cîștigători;

-   În pofida faptului că APL au achiziționat servicii de monitorizare a traficului rutier prin intermediul sistemelor mobile pe teritoriul raionului, acestea au fost transmise către STI al MAI pentru monitorizarea traficului rutier în Chișinău. Astfel, operatorii economici au beneficiat de venituri pentru servicii neprestate de facto cu sistemele mobile, în sumă de 5,7 mil lei.

Mijloacele acumulate la contul123/25 din aplicarea amenzilor în traficul rutier, se transferau în proporție de 50 % operatorilor economici. Autoritățile publice, implicate la determinarea și efectuarea transferurilor către operatorul economic, nu au efectuat confruntarea încasărilor cu încălcările stabilite prin sistemele de monitorizare a traficului rutier amplasate în UAT respectivă, ceea ce a condiționat transferuri supradimensionate către operatorii economici. Astfel, urmare a efectuării confruntării de către audit a încasărilor de la cap.123/25 cu încălcările stabilite prin sistemele de monitorizare a traficului rutier amplasate în raion s-a constatat că unele încasări nu corespund nici unui proces verbal întocmit în baza sistemelor de supraveghere video a traficului rutier. Aceste încasări s-au efectuat la capitolul 123 paragraful 25 de venituri ale bugetelor raionale și mun. Bălți, deși acestea urmau să fie încasate la alt paragraf, deoarece122 305de procese-verbale țineau de aplicarea altor amenzi (achiziționarea de la populație a metalelor prețioase; transportarea contra plată a călătorilor cu unitatea de transport de pînă la opt locuri, de către persoana care nu dispune de licență; aflarea pe teritoriul RM a vehiculului neînmatriculat în RM, fără certificatul ce atestă achitarea vinietei pentru o perioadă mai mare de 7 zile; organizarea comerțului ambulant în locuri neautorizate de APL), precum și erau săvîrșite pe teritoriul altor UAT. Astfel, din suma de 50,2 mil. lei încasate (la cap.123/25) în perioada 2014-2015 în bugetele UAT, doar 32,2 mil. lei constituie amenzile aferente încălcărilor stabilite prin sistemele de monitorizare a traficului rutier în raioanele respective. Deci, operatorilor economici, conform prevederilor contractuale, urmau a fi achitate plăți în sumă de doar 15,8 mil.lei, dar s-au achitat 23,2 mil.lei, sau cu 7,4 mil. lei mai mult.Administratorul serverului, pe care este găzduit „Controlul Traficului”, a intervenit și a efectuat schimbări la nivel de bază de date, înlocuind contul trezorerial al amenzilor, care nu fac obiectul surselor atribuite cap.123/25, direcționîndu-le la capitolul 123/25.

Aplicabilitatea Sistemelor pînă la etapa actuală este compromisă, dat fiind faptul că procedură contravențională aplicată de MAI la constatarea contravenției prin intermediul unităților de supraveghere a traficului rutier este ilegală, procesele-verbale întocmite nu corespund rigorilor Codului Contravențional,astfel pot fi declarate nule.

Procesul de aplicare amenzilor contravenționale a eșuat din cauză că MAI nu a citat regulamentar contravenienții. În unele cazuri MAI,încălcînd procedura legală, a încheiat procese-verbale ulterior sancționării. Reieșind din faptul că toate procesele-verbale întocmite prin intermediul Sistemelor cad sub incidența achitării acestora în proporție de 50%, duce la tratament inegal față de contravenienții care au săvîrșit alte tipuri de contravenții. Acesta activitate are impact asupra bugetului de stat și asupra drepturilor cetățenilor.

Agenții constatatori ai MAI nu au asigurat sancționarea contravenienților care încalcă rigorile în traficul rutier.

• În perioada 2014-2015, din 660,8 mii cazuri de încălcare a regulilor circulației rutiere, doar pentru 315,1 mii cazuri au fost întocmite procese-verbale;
• 27 928de proceduri contravenționale înregistrateau fost șterse din sistem de către angajații MAI, în scopul evitării răspunderii contravenționale;
• 2496 de proceduri contravenționale pe cazul încălcării regulilor de circulație rutiere prin intentarea altui proces contravențional privind necomunicarea de către proprietarul autovehiculului a persoanei căreia i-a încredințat conducerea, deși urmau a fi în procedură ambele cazuri. Acest lucru se practica cu scopul evitării aplicării punctelor de penalizare, ceea ce a dus la neîncasarea a 3,1 mil lei, precum și neaplicarea a 16298 de puncte de penalizare;
• Angajații INP, prin intervenția intenționată în sistemul informațional, transferau puncte de penalizare de la contravenienții care acumulează mai mult de 15 puncte pe terțe persoane. S-au stabilit cazuri cînd o persoană, fără a deține permis de conducere, are acumulate mai mult de 100 de puncte de penalizare.
• Tot în perioada 2014-2015, agenții constatatori, prin emiterea încheierilor,au încetat, fără a avea temei legal, 14839 de proceduri contravenționale privind încălcările stabilite în traficul rutier pentru care ar fi fost posibilă aplicarea unor amenzi în cuantum de la 4,8 mil lei pînă la 6,8 mil lei;
• Au fost stabilite cazuri de utilizare a numerelor de înmatriculare care nu figurează nici în baza de date a CRIS Registru, nici nu sînt înregistrate ca numere operative în RM;
• Pentru unele și aceleași persoane sau persoane notorii se efectuau modificări în sistem în scopul evitării răspunderii contravenționale;
• În cadrul sistemului, la unele numere de înmatriculare se adăuga un element în plus în scopul neidentificării autovehiculului în cauză, respectiv a conducătorului auto;
• Angajații STI al MAI,fără a avea statut de agenți constatatori, au intentat, documentat și aplicat sancțiuni pentru contravențiile din domeniul circulației rutiere (în perioada ianuarie 2014- noiembrie 2016.

Un șir de nereguli și abateri s-au constatat și la edificarea sistemelor de monitorizare video în 41 de intersecții din mun. Chișinău, care au dus la utilizarea ineficientă, pe alocuri frauduloasă, a mijloacelor financiare în sumă de 81,6 mil lei, alocate de la bugetul de stat și din cadrul unui grant acordat de Republica Populară Chineză. În acest sens, sînt elocvente serviciile de instalare a unui pilon metalic în sumă de 1130,0 euro, pe cînd, în cadrul proiectelor de reconstrucție a drumurilor în mun. Chișinău, primăria a achitat pentru instalarea unui pilon 10 000 lei, sau de 2,2 ori mai puțin.     Iresponsabilitatea factorilor de decizie din cadrul MAI, STI al MAI, INP și interesul material meschin al acestora a condus la fraudarea în proporții deosebit de mari a banilor publici, a accesării ilicite a datelor cu caracter personal și a accesării ilegale a informației din Registrele de stat.Pe materialele raportului în cauză, 5 subiecte au fost remise organelor de drept, pe marginea cărora două persoane au fost reținute.

Entitatea supusă auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Hotărîrea Curţii de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008.

Secția relații externe şi comunicare, Curtea de Conturi a Republicii Moldova