Convocate anticipat de lideri cu un grad de antipatie mai mare de 70%, alegerile parlamentare din Franța și din Regatul Unit au asemănări în diagnosticarea problemelor, dar scenarii diferite pentru ceea ce electoratul vede ca soluție, scrie Folha Online, conform Rador Radio România.

Francezii vor merge la urne Duminica viitoare (30 Iunie), cu un al doilea tur pe 7 Iulie, avînd certitudinea rezonabilă că îi vor lăsa moștenire președintelui Emmanuel Macron un Parlament divizat.

În cadrul acestuia, forța principală tinde să fie cea a partidului de extremă-dreapta Rassemblement National (RN) al lui Marine Le Pen. Formațiunea lui Macron ar trebui să se claseze pe locul trei, în urma unui bloc de stînga.

Asta înseamnă nu doar necesitatea așa-zisei coabitări, în care președintele va avea un prim-ministru de opoziție, ci și instabilitate în privința compunerii unui Cabinet.

Macron poate miza pe erodarea RN pînă la finalul celui de-al doilea și ultimului său mandat, în 2027, dar riscă și s-o întărească pe Le Pen ca succesoare a sa.

Liderul a convocat alegerile după ce a văzut dominația extremei-drepte în partea franceză a alegerilor parlamentare din Uniunea Europeană. Numai că, în blocul continental, instituțiile sunt capabile să înfrîneze poftele populiste mai eficient decît sistemele naționale.

Acestea fiind spuse, RN își adaptează imaginea. Le Pen a încercat să se distanțeze de elementele cele mai radicale care orbitează în jurul ei. Liderul nominal al partidului, Jordan Bardella, a declarat că va limita condițiile ajutorului acordat Ucrainei împotriva Rusiei, dar a criticat Moscova după ani de apropiere a partidului de Vladimir Putin.

Poate fi oportunism, dar este un viraj. Ceea ce nu se schimbă sunt problemele care i-au adus pe scenă pe cei de dreapta: economia și percepția populară conform căreia imigrația, o soluție pentru țările cu o populație activă în scădere, este originea tuturor problemelor.

Situația din Marea Britanie

Britanicul mediu, care va vota pe 4 Iulie, împărtășește acest punct de vedere. Sondajele plasează imigrația alături de sănătate și economie ca probleme centrale la alegeri.

Primul-ministru Rishi Sunak a cerut și el votul anticipat pentru a încerca să supraviețuiască. Spre deosebire de Macron, care are un mandat, el trebuie să prezideze retragerea de la putere a Partidului Conservator din care face parte după 14 ani.

Acum, țara trebuie să revină în mîinile stîngii laburiste, într-o versiune care se prezintă pragmatică în economie. Pe tema migrației, aceasta respinge planul straniu al lui Sunak de a deporta imigranții ilegali în Rwanda, dar promite și controale. Care? Nimeni nu spune.

În favoarea Londrei, se întrezărește predictibilitate, în comparație cu haosul parizian. Numitorul comun este acela că uzura guvernanților va duce la schimbare, contribuind la redesenarea continentului.