Teoria lui Einstein, transpusă în imagini şi muzică, a răsunat la Paris

La Paris, şi-a încheiat lucrările (19-20 ianuarie curent) Sesiunea ştiinţifică internaţională, în cadrul căreia a fost lansat Anul Internaţional al Luminii. La eveniment a participat  academicianul Valeriu CANŢER, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, preşedintele Societăţii de Fizică a Republicii Moldova, care a făcut din capitala Franţei următoarea relatare:

– Manifestarea ştiinţifică s-a desfăşurat într-o atmosferă luminoasă de lucru, după cum e şi evenimentul, propriu-zis,  – o  sărbătoare a luminii şi înţelepciunii. Înaltul for de inaugurare a Anului Internaţional al Luminii a fost salutat de Neid Ford, directorul Sectorului relaţii externe al ONU, care a dat citire mesajul Secretarului general al ONU Baan Ki Moon; de Irina Bokova, director general al UNESCO; Flavia Schlegel, reprezentanta directorului general UNESCO; ambasadorii şi delegaţii permanenţi: S. Gordon  –  Noua Zeelandă; Z. Aldres – Regatul Arabiei Saudite; P. Hales – Chile; E. Mitrofanova – Federaţia Rusă; E. Cabrero  – Mexic; H. Wellington – Ghana; R. Heuer – Director general CERN (Centrul European de Cercetări Nucleare); J. Dudley – preşedintele Societăţii Europene de Fizică.

La eveniment au participat peste 1000 de delegaţi din aproape 100 de ţări ale lumii din diverse domenii de activitate politică, business, cercetare, educaţie, cultură, artă şi chiar din cele de cult – biserica catolică, reprezentată de câţiva cardinali. Am evidenţia şi participarea reprezentanţilor diferitor organizaţii internaţionale şi europene, fonduri de cercetare, cum ar fi Fondul Naţional al Ştiinţei din SUA, precum şi a celor mai influente reviste ştiinţifice specializate vizând optica.

În prima zi de lucru, au fost prezentate două rapoarte plenare ale laureaţilor Nobel : A. Zeval – Lumina şi Viaţa, care a pus în evidenţă un şir de aspecte ale conexiunii luminii cu geneza universului şi a vieţii. Totodată, a făcut o sinteză de ansamblu a metodelor de cunoaştere prin sistemele optice, referindu-se, în special, la domeniul lui de activitate – procesele rapide, dinamica proceselor moleculare şi imagistica de rezoluţie înaltă în regim dinamic cu rezoluţie spaţială şi temporală. S. Chu –Energia şi schimbările climatice: provocări şi oportunităţi.Americanul, în ampla lui prezentare a schimbărilor climatice de pe Terra, a analizat rolul energiei şi legătura ei cu lumina. În demersul său ştiinţific, s-a axat pe soluţionarea problemelor energetice prin tehnologii ale luminii, una din ele fiind celulele solare. În calitate de secretar de stat al SUA (ministru al energiei) S. Chu şi-a adus o contribuţie personală, la sfârşitul anilor `90-2000, când extinderea surselor regenerabile în SUA a crescut de peste 100 ori. E ceva de ordinul fantasticului! Sub incidenţa acestei informaţii, moderatorul sesiunii de la Paris, pe drept, a subliniat importanţa utilizării competenţei omului de ştiinţă în posturi de guvernare. 

A doua zi, participanţii la sesiune auavut plăcerea săasculte rapoartele plenare ale altor trei savanţi cu renume mondial, laureaţi Nobel W.D. Philips – Einstein, timpul şi lumina; S. Haroche – Lumina, cuantele şi nanotehnologiile; J. Alferov – Conversia şi generarea eficientă a luminii.

În cadrul sesiunii tematice Comunitatea internaţională a luminii şi a tehnologiilor bazate pe lumină, au fost abordate subiecte ce ţin de interesul şi evoluţia societăţii umane: Luminăm viitorul; Lumina ca patrimoniu: forţă de consolidare şi pacificator universal; Accelerarea tranziţiei de la sărăcia de lumină la dezvoltarea social-economică; activităţi astronomice şi poluarea de lumină.

Ultima sesiune tematică cu genericulLumina pentru umanitate,cultură şi arte este de interes public. Nu, în zadar, menţionasem anterior într-un material că Anul Internaţional al Luminii este o sărbătoare nu doar a fizicienilor, ci a întregii comunităţi ştiinţifice, o sărbătoare a civilizaţiei în ansamblu. În context, voi menţiona că m-a impresionat prezentarea cardinalului Ravasi, care s-a  referit la multiplele aspecte ale luminii în religia creştină, evidenţiind aspectele ei de transcendentalitate şi imanenţă, nuanţele sacrale, alte laturi cu exemplificări din Biblie, scripturi şi tratate teologice.

Totodată, această sesiune tematică s-a desfăşurat sub semnul muzicii. In cadrul ei, a fost prezentat un mini spectacol video-muzical – Lumina lui Einstein: senzaţii redate prin imagini şi muzică. S-a transpus în spectacol spusa lui Einstein că lumina pe undele muzicii i-a adus acea inspiraţie pentru a realiza cea ce a văzut în gând.

În continuare, după deschiderea expoziţiei, dedicate Anului Internaţional al Luminii, a culminat manifestarea cu un spectacol feeric al luminii şi muzicii pe faţada clădirii UNESCO şi a altor monumente din cartierul respectiv de la Paris. Pe fundalul acestei minunăţii, creat de geniul uman, au fost productive discuţiile mele cu Ministrul Cercetării şi Tehnologiei din Africa de Sud N. Pandor, cu directorul Fondului Naţional al Ştiinţei din SUA, France Cordova, cu preşedintele Societăţii Europene de Fizica, J. Dudley, cu preşedintele Academiei Române, acad. V. Vlad din perspectiva unor noi colaborări. Cu acesta din urmă am discutat, în particular, despre oportunitatea unor acţiuni comune pe dimensiunea România – Republica Moldova în anul cu semnificaţia luminii.

Probabil, pe cei de acasă îi interesează atmosfera din capitala Franţei, după tragicul act terorist de la redacţia revistei satirice Charlie Hebdo.Afirm: este calmă, caracteristică unei societăţi libere şi demne de respect. Revistase difuzează peste tot. Este revelator faptul că, în cadrul platformei de lansare a Anului Internaţional al Luminii, un spectru întreg de activităţi, inclusiv o expoziţie specială dedicată lui Ibn Al Haythan – 1000 ani ale celebrului tratat de optică "Kitab al-Manazir", poartă un pronunţat caracter al lumii şi culturii islamice. Prin urmare, chiar şi după tragicele evenimente, lumea civilizată răspunde cu fermitate şi demnitate la provocări, fără elemente de obstinaţie.

În imagine: academicianul Valeriu Canţer împreună cu John Dudley, preşedintele Societăţii Europene de Fizică. 

Tatiana ROTARU