Anul 2016 a fost martorul unui eveniment istoric şi surprinzător în Japonia: Akihito, singurul monarh din lume cu titlul de împărat, le-a mărturisit concetăţenilor săi că este obosit şi că ia în calcul posibilitatea de a renunţa la tron, situaţie problematică, dat fiind că în Constituţia niponă nu se prevede abdicarea.

Într-o intervenţie televizată calificată drept excepţională şi după 28 de ani de domnie pe Tronul Crizantemei, împăratul Japoniei s-a adresat naţiunii în luna august, exprimîndu-şi îngrijorarea că într-o zi ar putea să nu mai fie capabil să-şi îndeplinească rolul în calitate de simbol al statului din cauza vîrstei sale înaintate şi a problemelor de sănătate. Cu toate acestea, monarhul nipon, în vîrstă de 82 de ani, a evitat să se refere în mod explicit la abdicare sau cînd anume va avea loc aceasta, deoarece o astfel de decizie implică proceduri politice şi juridice specifice.

Akihito, cunoscut pentru discreţia sa extremă, şi-a exprimat atunci dorinţa ca atribuţiile împăratului ca simbol al statului să poată continua în mod stabil şi fără nici o întrerupere. Dincolo de surpriza faptului că împăratul a vorbit deschis despre sentimentele sale, o eventuală abdicare a monarhului reprezintă o adevărată durere de cap pentru guvernul de la Tokyo. Pentru ca Akihito să poată renunţa la atribuţiile sale şi ca acestea să fie preluate automat de prinţul moştenitor Naruhito, în vîrstă de 56 de ani, ar fi nevoie să fie modificată Constituţia japoneză din 1947, care permite exclusiv succesiunea postumă.

În acest sens, guvernul nipon a înfiinţat un comitet de experţi pentru a strînge propuneri şi pentru a gestiona abdicarea împăratului, care nu poate avea loc mai devreme de anul 2018. Concluziile acestui comitet de experţi ar putea deschide calea elaborării unei legislaţii speciale care să evite amendarea Constituţiei, proces mult prea lung şi prea complex. În pofida faptului că în prezent Constituţia niponă permite doar succesiunea postumă, dintre cei 124 de împăraţi pe care i-a avut Japonia pînă acum, circa jumătate au abdicat, deşi ultimul care a făcut acest gest a fost Kokaku, acum aproape 200 de ani.

Născut la 23 decembrie 1933 şi educat de tutori imperiali severi, Akihito a fost trimis în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în refugiu în munţii Nikko, la nord de Tokyo. Cînd în 1952, în calitate de unic fiu al împăratului Hirohito, Akihito a fost proclamat prinţ moştenitor, el ştia deja că rolul său se va limita la activităţi de reprezentare, dat fiind că în Constituţia japoneză din 1947 rolul său fusese limitat la cel de 'simbol al statului şi al unităţii poporului japonez'.

Cel de-al 125-lea descendent al celei mai longevive monarhii ereditare din lume a început în 1959 să iasă din şabloane, deşi întotdeauna într-o manieră prudentă, cînd a devenit primul moştenitor al tronului care s-a căsătorit cu o femeie fără rang nobiliar, actuala împărătească Michiko, pe care a cunoscut-o jucînd tenis.

Expert reputat în studiul peştilor gobi, interpret la violoncel şi autor de poeme japoneze (waka), Akihito are trei copii şi patru nepoţi. Împăratul, cu o alură fragilă şi elegantă, a fost supus unei operaţii de bypass în 2012, după ce în 2003 fusese operat de cancer la prostată. Tratamentul hormonal care i-a fost prescris cu acea ocazie l-a îmbolnăvit de osteoporoză, iar în 2008 a suferit o hemoragie gastro-intestinală.

În pofida rolului predominant ceremonial şi a limitărilor impuse de protocol, Akihito şi-a exprimat întotdeauna dorinţa de a menţine legătura cu poporul său. Pe durata întregii sale domnii, Akihito a fost în ochii japonezilor reprezentantul maxim al stabilităţii şi continuităţii, iar dorinţa sa de a renunţa la tron are sprijinul a 85% din populaţie.

Sursa: Agerpres