Palestinienii consideră că este inacceptabil veto-ul folosit de SUA împotriva rezoluției ONU privind Ierusalimul

Autoritatea Naţională Palestiniană a calificat, Luni drept, ‘inacceptabil’ veto-ul folosit de SUA împotriva unui proiect de rezoluţie al ONU care condamnă recunoaşterea de către Washington a Ierusalimului drept capitală a Israelului, relatează AFP. Ministrul de Externe palestinian, Riyad al-Maliki, a anunţat că palestinienii vor cere o reuniune de urgenţă a Adunării Generale a ONU după ce SUA au folosit dreptul de veto pentru a se opune unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU care cere retragerea deciziei SUA de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a statului Israel. Pe de altă parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu şi-a exprimat recunoştinţa faţă de SUA.

Donald Trump a prezentat o nouă strategie de securitate naţională

Preşedintele SUA Donald Trump a prezentat, Luni, o nouă strategie de securitate naţională cerînd ca Pakistanul să adopte măsuri decisive în lupta împotriva terorismului şi afirmînd că Washingtonul trebuie să se confrunte şi cu provocarea reprezentată de programul de arme nucleare al Coreii de Nord, relatează Reuters. Într-un amplu discurs, Trump a afirmat că strategia sa de securitate naţională vizează pentru prima dată securitatea economică şi va include o reconstrucţie completă a infrastructurii ţării precum şi ridicarea unui zid de-a lungul graniţei sudice a SUA. Documentul redactat de administraţia Trump identifică patru priorităţi vitale: protejarea teritoriului şi frontierelor SUA, promovarea prosperităţii americane, menţinerea păcii graţie forţei şi extinderea influenţei americane. Evidenţierea Chinei şi a Rusiei în document ca ‘puteri revizioniste’ reflectă precauţia administraţiei SUA faţă de aceste state, în pofida tentativelor lui Trump de a construi relaţii puternice cu preşedintele chinez Xi Jinping şi cu cel rus Vladimir Putin. Strategia va conţine de asemenea angajamentul de a proteja infrastructura critică a SUA de atacuri cibernetice şi ‘de a-i pedepsi pe actorii cibernetici răuvoitori.’ Atît China, cît şi Rusia sunt acuzate frecvent de atacuri informatice împotriva unor ţinte din SUA, acuzaţii negate de cele două state.

Prima femeie episcop al Londrei numită de Biserica Anglicană

Fosta asistentă medicală Sarah Mullally a fost numită, Luni, episcop al Londrei,ea fiind prima femeie care ocupă această funcţie, una dintre cele mai înalte din cadrul Bisericii Anglicană, informează Reuters. Mullally îi va succeda astfel lui Richard Chartres şi va deveni cea de-a 133-a persoană care va deţine acest post subordonat numai arhiepiscopului de Canterbury şi arhiepiscopului de York în cadrul ierarhiei bisericii. Mullally, în vîrstă de 55 de ani, a declarat că nominalizarea sa ”este o mare onoare”. Mullally este măritată şi este mamă a doi copii. Instalarea sa oficială ca episcop va avea loc la Catedrala Saint Paul din Londra la începutul anului viitor. Mullally a devenit episcop de Crediton în Sud-Vestul Angliei în 2015. Biserica Anglicană a permis în 1994 femeilor să ocupe funcţia de preot, însă numirea primei femei episcop a venit abia în 2014, după ani de eforturi din partea moderniştilor de a învinge opoziţia taberei tradiţionaliştilor. Prima femeie numită de Biserica Anglicană într-o astfel de funcţie este Libby Lane, care a devenit episcop de Stockport. Tot în 2014 a fost numită şi a doua femeie în fruntea unei episcopii, Alison White, episcop de Hull (Nord-Estul Angliei). În prezent, există femei care ocupă funcţia de episcop în Statele Unite, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, însă bisericile anglicane din unele ţări aflate în curs de dezvoltare, în special din Africa, încă nu permit hirotonirea femeilor, precizează sursa citată.

O serie de manuscrise scrise de marchizul de Sade și de Andre Breton au fost incluse în patrimoniul naţional francez

Manuscrisul volumului „Les Cent Vingt Journées de Sodome”, scris de marchizul de Sade, şi cel al seriei „Manifestes du surrealisme”, de Andre Breton, loturile vedetă ale primei licitaţii dedicate bunurilor deţinute de compania Aristophil, au fost incluse în patrimoniul naţional francez, fapt care interzice scoaterea lor în afara graniţelor acestei ţări, a anunţat comisarul de licitaţie Claude Aguttes, citat de AFP. Ministrul francez al Culturii „a propus o negociere OTC (over-the-counter) pentru achiziţionarea acestor opere la preţul pieţei internaţionale”, a precizat Luni Claude Aguttes. Această decizie ar putea determina retragerea de la vînzare a ruloului-manuscris autograf al marchizului de Sade (estimat între 4 milioane şi 6 milioane de euro), finalizat în timp ce el se afla în închisoarea Bastilia, şi a ansamblului manuscriselor lui Andre Breton, inclusiv a celor două volume din seria „Manifestes du surrealisme” (estimate la 4 milioane de euro). Retragerea de la vînzare a manuscriselor semnate de Sade şi Breton (cinci în total) trebuie să fie autorizată de administratorul care coordonează lichidarea activelor deţinute de compania Aristophil. Casa Aguttes va putea apoi să demareze negocieri cu statul francez în vederea unei tranzacţii OTC.

Autorităţile din Bulgaria au arestat un grup de traficanţi ce transporta migranți din Turcia pînă în Serbia şi România

Autorităţile bulgare au arestat un grup de traficanţi suspectat că transporta din Turcia migranţi proveniţi din Irak, Iran şi Siria avînd ca destinaţie finală vestul Europei, a anunţat luni Parchetul bulgar, relatează Reuters. Gruparea formată din trei kurzi şi patru bulgari a fost acuzată de trafic de persoane după ce a transportat migranţi din Turcia pînă în Serbia şi România, ţări învecinate cu Bulgaria. Un membru al grupării nu a fost încă reţinut, a precizat sursa citată. ‘Dovezile indică faptul că migranţii aveau ca destinaţie finală ţări din Vestul Europei’, a spus un purtător de cuvînt al Parchetului bulgar, adăugînd că unii migranţi provin din alte ţări decît Irakul, Iranul şi Siria. Migranţii au plătit cîte 2.000 de euro fiecare pentru a fi transportaţi din Turcia în capitala Bulgariei, Sofia. Luna trecută, poliţia bulgară a dezmembrat un grup organizat care transporta migranţi în Austria, aceştia trecînd prin România după ce traversau Dunărea cu bărci închiriate de la pescari.

Franța este acuzată de ”susţinerea terorismului” de către Bashar al-Assad

Preşedintele sirian Bashar al-Assad a atacat Luni în mod violent Franţa, pe care a acuzat-o de ”susţinerea terorismului” şi a apreciat că ea ”nu are dreptul să vorbească despre pace” în Siria, relatează AFP. Acest atac intervine la cîteva zile după ce Parisul a acuzat regimul de la Damasc că a ”obstrucţionat” ultimele negocieri de la Geneva, care au eşuat. ”Franţa a fost purtătoarea stindardului susţinerii terorismului în Siria încă din primele zile” ale conflictului, a apreciat al-Assad, referindu-se la susţinerea oferită de Paris rebelilor care luptă împotriva regimului său din 2011. Ultimul ciclu de negocieri organizat sub egida ONU între regimul sirian şi opoziţie s-a încheiat Joi, la Geneva, fără vreun progres. Preşedintele francez Emmanuel Macron a apreciat că este necesar ”să se stea de vorbă” cu al-Assad, estimînd că liderul sirian va trebui ”să răspundă pentru crimele sale”. Pînă în prezent, toate tentativele de găsire a unei ieşiri din conflictul sirian s-au dovedit nefructuoase, principalul punct de blocaj fiind soarta preşedintelui al-Assad. Delegaţia regimului refuză să discute în mod direct cu reprezentanţii opoziţiei siriene. Ea acceptă să discute cu ei doar prin intermediul ONU.

Vicepremierul spaniol crede că procesul secesionist din Catalonia a fost un ‘episod de lipsă de loialitate’ și un ‘fals’

Procesul secesionist din Catalonia a fost un ‘episod de lipsă de loialitate’ faţă de catalani şi un ‘fals’, deoarece promotorii săi ştiau că nu este viabil, a declarat Luni, în Senat, vicepremierul spaniol Soraya Saenz de Santamaria, relatează AFP. Soraya Saenz de Santamaria a dat totodată asigurări că structurile statului care ar fi trebuit să fie pregătite, nu erau decît ‘note pe o agendă’ şi, în particular, separatiştii îşi spuneau că acest lucru este ‘imposibil’. Discursul oficialului spaniol are loc în plină campanie electorală înainte de alegerile regionale programate Joi, în urma cărora separatiştii speră să nu-şi piardă majoritatea.

SUA investește 200 de milioane de dolari în bazele aeriene Est-europene

SUA intenționează să facă în următorul an noi investiții pentru modernizarea unor baze aeriene din Europa, printre care și cea din Câmpia Turzii, România. Statele Unite plănuiesc să cheltuiască 214,2 milioane de dolari pentru a construi și moderniza structuri militare americane aflate în baze aeriene din Europa de Est, dar și din Europa de Nord. Potrivit Actului de autorizare a apărării naționale pentru anul fiscal 2018, semnat pe data de 12 Decembrie de președintele Donald Trump, secretarul Forțelor Aeriene americane a primit autorizația necesară în vederea achiziționării de teren și pentru construirea de instalații în afara SUA, în Estonia, Letonia, Slovacia, România, Ungaria, Luxemburg, Islanda și Norvegia, scrie „Air Force Times". Unele dintre aceste baze aeriene din Europa ar urma să găzduiască temporar avioane de luptă de ultimă generație invizibile pentru radar precum F-22 Raptor și F-35 Strike Fighter, dar și alte echipamente de recunoaștere care ar putea fi folosite pentru a da de urma submarinelor rusești din Marea Nordului și Marea Baltică, adaugă „Air Force Times". Un purtător de cuvînt al Comandamentului forțelor SUA în Europa - maiorul Juan Martinez - a explicat că nu se pot oferi „detalii specifice cu privire la viitoarele operațiuni și locații", însă Statele Unite „caută în mod constant oportunități pentru ca aparatele de zbor de a cincea generație să efectueze antrenamente cu aliații și partenerii (SUA) în teatrele europene". Juan Martinez a ținut să precizeze pentru „Military Times" că deși Statele Unite alocă sume însemnate pentru modernizarea acestor baze aeriene din Europa, nu intenționează să desfășoare permanent trupe în cadrul lor. Purtătorul de cuvînt al Comandamentului forțelor SUA în Europa a subliniat că bazele vor servi drept centre de rotație în care trupele americane pot veni și din care pot pleca, în funcție de necesități.