Uneori, nici măcar nu putem ghici cît de exacte sunt descrierile lumii viitorului din cărțile science fiction. S-ar spune că autorii unor cărți celebre de ficțiune au anumite cunoștințe despre lume care trec de limitele puterii de înțelegere a oamenilor obișnuiți.

În acest articol sunt prezentate cele mai impresionante 12 profeții ale scriitorilor, din mai multe cărți celebre. Ele nu mai par „atît de ireale” în lumea de azi.

1. Criogenia. Cîteva cărți celebre au prezis criogenia. Primele aluzii la teoria criogeniei pot fi găsite în povestirea „Satelitul Jameson”, scrisă de Neil R. Jones în 1931. Personajul principal, profesorul Jameson, cere ca, după ce va muri, trupul să-i fie transportat pe orbita Pămîntului.Motivul? Speranța lui Jameson că trupul se va conserva acolo, la temperatura de zero grade. Totuși, conceptul de crioconservare umană a fost popularizat abia în 1947, de Robert Ettinger.Acesta a fost un academician american, cunoscut și drept „tatăl criogeniei”. În acel an, Ettinger a scris o povestire utopică, numită „The Penultimate Trump”, și a devenit prima persoană care a promovat alegerea deliberată de a fi înghețat pentru a fi readus la viață ulterior.

2. Carnea făcută în laborator. Carnea obținută artificial a fost menționată pentru prima dată într-un roman științifico-fantastic, numit „Două planete”. Acesta a fost scris în 1897, de Kurd Lasswitz. În cartea sa, ”carnea sintetică” este una dintre varietățile de mîncare artificială introduse pe Pămînt de către marțieni.

3. Aselenizarea. Jules Verne este autorul multor cărți celebre care au prezis viitorul. În 1865, scriitorul francez a publicat romanul ”De la Pămînt la Lună”, în care descrie un tun spațial uriaș, denumit Columbia, care poate să lanseze proiectile direct pe Lună. Peste mai bine de un secol, misiunea spațială Apollo 11 reușea aselenizarea, iar modulul lunar purta același nume ca tunul lui Jules Verne... Columbia. Mai mult, echipajele de la bordul tunului spațial și modului lunar aveau același număr de membri. Potrivit astronauților, Jules Verne a reușit chiar să prezică senzația imponderabilitate pe care oamenii o simt cînd se află în spațiu.

4. Scufundarea Titanicului. Nuvela lui Morgan Robertson, ”Futilitate sau Scufundarea Titanului”, a fost publicată în 1898. Cartea spune povestea unui vas mare, ”de nescufundat”, care a ajuns pe fundul mării după ce s-a ciocnit cu un aisberg. 14 ani mai tîrziu, cel mai mare vas construit vreodată, Titanic, a fost lansat la apă și s-a scufundat în scurt timp, în circumstanțele descrise de Robertson.

5. Bomba atomică. În romanul „Lumea eliberată”, H. G. Wells a prezis că grenade de mînă, pe bază de uraniu, cu putere infinită (pe care el le-a numit „bombe atomice”) vor distruge multe vieți în viitor. La 31 de ani după ce cartea lui a fost publicată, o bombă atomică reală a fost lansată sub titulatura „Proiectului Manhattan”. Ținta a fost orașul japonez Hiroshima.

6. Cursa înarmării nucleare. ”Soluție nesatisfăcătoare” (1941), o povestire de Robert Heinlein, descrie cum Statele Unite ale Americii dezvoltă arme nucleare înaintea restului lumii, devenind singura superputere de pe planetă.Heinlein (care susținea și că URSS ar fi pierdut cosmonauți în spațiul cosmic) a scris și despre eforturile altor națiuni de a dezvolta bombe similare. Mai tîrziu, toate aceste evenimente au avut loc în timpul cursei înarmării nucleare din Războiul Rece.

7. Patul cu apă. Robert Heinlein nu a prezis doar Războiul Rece, paturile cu apă sunt, de asemenea, invenția lui. În romanul „Străin într-o lume străină”, scris în 1961, există o descriere atît de detaliată a acestui fel de pat, încît cel care l-a „inventat” pînă la urmă a avut probleme în obținerea brevetului.

8. Cardurile de credit. În romanul utopic „Privind înapoi”, publicat în 1888, Edward Bellamy a prezis cu acuratețe folosirea cardurilor de credit, care au apărut abia în anii 1950. Protagonistul romanului, Julian West, adoarme în 1887 și se trezește într-o societate utopică în anul 2000. În această societate, tuturor li se dă o cantitate egală de credit asigurată de Guvern. Creditul poate fi folosit oriunde pentru a cumpăra bunuri.

9. Cele două luni ale planetei Marte. În romanul „Călătoriile lui Gulliver”, scris în 1726, Jonathan Swift susținea, pe bună dreptate, că planeta Marte are doi sateliți naturali. Aceștia au fost descoperiți abia după 151 de ani de la publicarea cărții lui Swift. În poveste, personajul principal vizitează insula fictivă Laputa, o lume plutitoare plină de oameni de știință și astronomi.

Aceștia îi spun protagonistului că Marte are pe orbită două luni minuscule. Descrierea lunilor lui Marte include detalii surprinzător de exacte ale distanțelor orbitale și ale perioadelor de revoluție.

10. Căștile audio. Deși aparatele stereo nu au apărut pînă în 1977, Ray Bradburry a descris surprinzător de precis căștile audio. Scopul acestora era de a distrage atenția de la lumea înconjurătoare în romanul „Fahrenheit 451”, publicat în 1953. Oamenii din societatea din „Fahrenheit 451” folosesc frecvent dispozitive care au o asemănare uimitoare cu căștile din epoca noastră.

11. Internetul. În 1898, Mark Twain a scris povestirea „Din London Times al anului 1904”, care se petrecea peste 6 ani în viitor. Este o poveste cu detectivi, care relatează anchetarea uciderii inventatorului unui dispozitiv nou și promițător, numit Telelectroscop. Dispozitivul nou inventat este descris de autor ca un telefon fără limită de distanță, care poate crea o rețea de informații globale accesibilă oricui. Seamănă izbitor cu internetul de astăzi.

12. Antidepresivele. Romanul distopic al lui Aldous Huxley, ”Minunata lume nouă”, descrie o societate condusă prin manipulare psihologică și chimică. Cetățenii dependenți de medicamente se bazează pe pilule de îmbunătățire a dispoziției, numite „soma”. Acestea au fost create pentru a induce stabilitate și a reduce gîndurile triste și anxioase. Romanul a fost scris cu două decenii înainte de primele experimente cu antidepresive, a căror popularitate a fost prezisă cu uimitoare exactitate de către Huxley. (Preluare Internet)