Reforma administrativ-teritoriala – o chestiune care solutioneaza crize politice, economice si sociale

Guvernul Chicu poate lua taurul de coarne

De-a lungul anilor, am tot scris articole consacrate necesității inițierii și realizării unei reforme administrativ-teritoriale. În fapt, este vorba despre revenirea la județele desființate în 2003 de către guvernarea comunistă, ori poate pe alte principii, mai extinse, cum ar fi așa-numitele regiuni. Nedorind să ne repetăm, ca să se convingă, îi invităm pe cititorii noștri mai interesați să acceseze doar următoarele trei articole tematice scrise în zilele de  26.02.2015, 04.05.2015 și 11.12.2019.

http://moldova-suverana.md/article/ce-n-au-facut-si-nici-n-or-sa-faca-actualii-guvernanti_9554

http://moldova-suverana.md/article/se-joaca-necinstit-nu-cu-ue-ci-cu-tara-si-cu-moldovenii_10381

http://moldova-suverana.md/article/abordari-delicate-inevitabila-reforma-administrativ-teritoriala_28736

În acest context, dar și în cel parcurs de Țară în aceste momente dramatice provocate de pandemie, astăzi, 22 Mai, 2020, am fost plăcut surprinși de inițiativa premierului Ion Chicu, similară preocupărilor noastre mai vechi, privitoare la o inevitabilă reformă administrativ-teritorială. Prim-ministrul a dat publicității această inițiativă prin intermediul paginii sale de Facebook, din care cităm:

Ion Chicu: ”Reforma administrativ-teritorială. Avem cel mai mare aparat administrativ local/per capita în toată Europa. Sute de primării cu mai puțin de 700-1000 de locuitori. Anual, miliarde de lei se cheltuiesc irațional pentru întreținerea a mii de funcționari. Cel mai grav e că nici serviciile prestate cetățenilor în asemenea circumstanțe nu au cum fi calitative. Firește, nici de-o autonomie financiară a APL nu poți vorbi, cînd în Primărie ai mai puțin de 100 de oameni care lucrează, iar agenți economici 1-2. La Guvern este pregătit Conceptul acestei reforme, iar revenirea în 2023 la o structură administrativ-teritorială rațională (similară celei de pînă în 2003) este absolut imperativă. Speculații de tipul ”cetățenii nu vor avea acces la serviciile publice” țin tot de categoria ”cipizare” și constituie populism nerușinat.”