Autor: Mihai CONŢIU

În zilele de 20 şi 21 Octombrie, „bine informaţii ziarişti moldoveni” au publicat, pe site-urile electronice ale ziarelor lor şi pe portalurile informative, „ştirea bombă, de ultimă oră”, că „ex-preşedintele român Traian Băsescu este cetăţean moldovean cu acte în regulă”. Este o dezinformare crasă pe care, din păcate, a preluat-o şi presa română. De unde a plecat totul?

Joi, 20 Octombrie, Curtea Constituțională (CC) a respins sesizarea socialistului lui Igor Dodon privind controlul constituționalității articolului 41 din Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024 din 2 Iunie 2000 și a Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 2102 din 9 Iunie 2016 privind acordarea cetățeniei Republicii Moldova lui Traian Băsescu.

În acest context, Curtea a reținut că prevederile articolului 88 lit. c) din Constituție abilitează Președintele Republicii Moldova cu una din principalele atribuții în exercitarea puterii de stat, care vizează statutul juridic al persoanei, – acordarea cetăţeniei. Astfel, conform normei constituţionale, Preşedintele „soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic”. Curtea a menționat că potrivit art. 27 din lege, Președintele Republicii Moldova emite decrete în cazul acordării, redobîndirii, renunţării şi retragerii cetăţeniei Republicii Moldova, iar în cazul refuzului de acordare a cetăţeniei, dă un răspuns argumentat.

În consecinţă, Curtea a constatat că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi, deci, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Ca urmare, Hotărîrea CC nu face nimic altceva decît să confirme legalitatea Decretului Preşedintelui Nicolae Timofti din data de 9 Iunie 2016, prin care i-a acordat cetăţenia moldovenească lui Traian Băsescu, dar asta nu înseamnă că Băsescu a şi devenit cetăţean moldovean cu acte în regulă.

Pentru a deveni cetăţean moldovean cu acte în regulă, Băsescu este obligat, conform legislaţiei în vigoare, să depună jurămîntul de credinţă faţă de Republica Moldova, în faţa preşedintelui  raionului sau primarului  municipiului ori, după caz, în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al Republicii Moldova, iar asta în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a Decretului Preşedintelui Republicii Moldova, numai că Băsescu nu a depus încă acest jurămînt. Cetăţenia Republicii Moldova se dobîndeşte la data depunerii jurămîntului.

Prin urmare, ca să devină cetăţean moldovean cu acte în regulă, Băsescu mai are timp pînă pe data de 9 Decembrie 2016, termenul limită, ca să depună jurămînt de credinţă faţă de statul Republica Moldova. Dacă se va lua cu altele, va pierde acest drept, dar poate readresa aceeaşi cerere de cetăţenie lui Igor Dodon, viitorul preşedinte al Republicii Moldova.

Dacă Băsescu se va decidă să devină moldovean cu acte în regulă, îi punem la dispoziţie textul jurămîntului de credinţă faţă de Republica Moldova, care sună astfel: „Eu (numele, prenumele), născut la (data şi locul naşterii), jur să fiu cetăţean devotat Republicii Moldova, să respect cu sfinţenie Constituţia şi celelalte legi ale ei, să nu întreprind nici o acţiune care i-ar prejudicia interesele şi integritatea teritorială.”

Va avea curaj Băsescu să depună un astfel de jurămînt? Ne întrebăm astfel deoarece va trebui să respecte o Constituţie în care, spre nemulţumirea sa, limba de stat este definită a fi „moldovenească”, iar acţiunile unioniste ale sale cam sabotează aceeaşi Constituţie care, după cum vedeţi, îl obligă, prin jurămînt, să nu întreprindă nici o acţiune care ar prejudicia interesele şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.