FOTO: Biserica „Întîmpinarea Domnului” (vedere de la etajul 5 al blocului central al Universității de Stat din Moldova). Foto: Ion Xenofontov, 15 martie 2016

Motto: „Ştiinţa fără religie este şchioapă, religia fără ştiinţă este oarbă”.
Albert Einstein (1879–1955), fizician, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1921)

Biserica „Întîmpinarea Domnului” (Stretenia) se află în inima municipiului Chișinău, în curtea Universității de Stat din Moldova, celei mai importante instituții de învățămînt superior din Republica Moldova. Este considerată un „laborator de formare duhovnicească” pentru mai multe generații de slujitori care au studiat la prima școală primară teologică din Basarabia. Hramul Bisericii se prăznuiește la 15 februarie. Edificiul de zid cu două etaje și cinci cupole reprezintă o raritate în arhitectura ecleziastică din interfluviul pruto-nistrean și se aseamănă cu un castel din basme. Este printre puținele monumente ocrotite de stat care include trei componente: monument de istorie, arhitectură și artă.

Lăcașul sfînt este frumos, fermecător, emană o energetică tinerească și e plin de înțelepciune.

1. În 1878, ca urmare a intervenției arhiepiscopului Chișinăului și Hotinului (1871–1882), Pavel Lebedev (1827–1892), pe lîngă Sfîntul Sinod și țar, s-a decis acordarea a 25 000 ruble de argint pentru zidirea bisericii din fondurile din Basarabia ale proprietăților mănăstirilor de peste hotare. Grație intervenției lui P. Lebedev s-au achiziționat materiale de construcție la prețuri minime. A fost zidită în anii 1879–1880 în calitate de biserică de casă sau Capela Școlii Spirituale din Basarabia (Chișinău). La 18 aprilie 1879, în urma oficierii unei slujbe de sfințire a locului de către un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul P. Lebedev, a început construcția lăcașului sfînt. Arhitectul Bisericii a fost Mihal Seroținski, care a asigurat și asistența tehnică.
2. Biserica a fost zidită pe un loc donat de Duma orășenească și construcția a durat pînă în vara anului 1880, mai puțin de un an și jumătate. Edificarea lăcașului avea să fie compromisă din cauza lipsei bîrnelor pentru acoperiș, fiind înlocuite cu altele duble.
3. În perioada interbelică, lăcașul a fost Capela Seminarului Teologic din Chișinău.
4. În perioada sovietică, Biserica, ca și alte lăcașuri sfinte, a fost utilizată contrar destinației. Inițial, corpul de clădiri ce includea Biserica a fost localul Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne (NKVD).
5. În 1944, iconostasul (catapeteasma) Bisericii a fost evacuat la Caransebeș, apoi dus la Timișoara. A fost păstrat de familia Puiu din Rusca Montana. Între 1944 și 1946 în spațiul rezervat iconostasului s-a tras la țintă în procesul de instruire militară. După 1989, catapeteasma și antimisul au fost readuse la Chișinău prin contribuția părintelui Petru Buburuz, decan al Facultății de Teologie din Chișinău. Iconostasul a fost restaurat de Eleonora Romanescu.
6. Din 1946, odată cu înființarea Universității de Stat din Moldova, a fost utilizată ca spațiu de cazare pentru studenți și sală sportivă. Pictura murală a fost acoperită cu vopsea.
7. Lăcașul a fost redeschis în 1991, în calitate de Capelă a Facultății de Teologie pe lîngă Universitatea de Stat din Moldova. Printre acțiunile de reactivare a Bisericii se înscrie și „ritualul celor 240 de lumînări” aduse de prof. univ. Gheorghe Rusnac, rectorul Universității de Stat din Moldova, de la Sfîntul Mormînt în anul 1999. Scriitorul Ion Druță afirma cu prin această acțiune Universitatea, „cîndva un cuib al ateismului”, a fost creștinată. Prof. univ. Gheorghe Avornic și colegii lui au adus o contribuție financiară substanțială la redeschiderea lăcașului sfînt. Primadona Maria Bieșu (1935–2012) a cîntat în corul bisericesc. În anii 1993–2005, Biserica era în componența Academiei Teologice, ce activa în blocul II al Universității de Stat din Moldova (transferată ulterior în alt sediu de pe strada Ismail). Din 2000 au început lucrările de renovare. Pictura a fost executată de Iurie Carp. Între 2005 și 2007, în lăcașul sfînt studenții teologici practicau liturghia. Biserica a fost sfințită la 13 mai 2007 de un sobor de preoți condus de ÎPS Vladimir, mitropolit al Chișinăului și al Întregii Moldove.
8. Biserica a fost o pepinieră de formare a mai multor personalități. Aici preotul-paroh Mihail Cechir (1861–1938) s-a format ca slujitor al bisericii, administrator, pedagog. Protoiereul M. Cechir, numit de găgăuzii contemporani „apostolul limbii găgăuze tipărite”, a editat în găgăuză Evanghelia de la Matei, Evanghelia de la Marcu. A fost dascălul, apoi coleg de catedră cu preotul militar Alexe Mateevici (1888–1917), autorul imnului de stat al Republicii Moldova.
9. Printre binefăcătorii Bisericii se numără și Paulina, o fată mare, care a donat lăcașului 10 ruble de argint.
10. În anii 2001–2007, preot-paroh al Bisericii a fost arhimandritul Ermoghen (Adam) (1929–2013), duhovnic, profesor, autor de literatură teologică, unul dintre fondatorii învățămîntului teologic din perioada recentă din Republica Moldova. În prezent, Biserica „Întîmpinarea Domnului” reprezintă un altar al credinței, spiritualității, educației și științei din Republica Moldova. Din 2007, preot-administrator al Bisericii este doctorul în teologie (istorie), conferențiar universitar Octavian Moșin, autor a zeci de monografii, articole științifice și publicistice în domeniul teologic, inclusiv al istoriei Bisericii „Întîmpinarea Domnului”. „Părintele Universității”, înzestrat cu har duhovnicesc și cărturăresc, duce o muncă activă de educație religioasă și spirituală a tineretului studios.

Ion XENOFONTOV, doctor în istorie

Vedere interioară a Capelei Seminarului Teologic din Chișinău, perioada interbelică. Arhiva Bisericii „Întîmpinarea Domnului”

Sufrageria seminariștilor, perioada interbelică. Arhiva Bisericii „Întîmpinarea Domnului”

Deasupra altarului Capelei Seminarului Teologic din Chișinău sovieticii au pictat steaua roșie cu secera și ciocanul, anii 1950. Arhiva Bisericii „Întîmpinarea Domnului”

Prof. univ. Gheorghe Rusnac, rectorul Universității de Stat din Moldova, și ÎPS Vladimir la sfințirea lăcașului, 13 mai 2007. Arhiva academicianului Gheorghe Rusnac

Suvenire-bibelouri oferite de părintele Octavian Moșin. Foto: Simion Xenofontov, 20 martie 2016

Dr. conf. univ. Octavian Moșin, preotul-administrator alBisericii „Întîmpinarea Domnului”, înconjurat de credincioși. Foto: Natalia Lozan, 23 martie 2016

Monica Pîrlici, finalista concursului „Moldova are talent”, ediția 2013, frecventează cu drag Biserica „Întîmpinarea Domnului” . Foto: Maria Cocuț, 23 aprilie 2016