Frustrarea legată de modul în care liderii au gestionat criza economică din ultimii trei ani, combinată cu populismul în creştere au condus la aşteptări ca votul anti-UE să fie tot mai pregnant. Votul popular ar putea submina blocurile politice tradiţionale, care sunt din întreg spectrul politic, dar sunt toate pro-europene.

Alegerile din 2014 vor fi primele după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, din 2009, care a dat Parlamentului European puteri sporite, aşa că rezultatul va influenţa direct numirile în posturile-cheie din instituţiile europene.

Parlamentari extremişti

„Majoritatea celor cu care am vorbit spun că partidele aflate la extrema dreaptă sau stîngă vor cîştiga mai multe mandate în Parlament, la acest scrutin”, a spus ambasadorul SUA la UE, William Kennard, citat de Reuters. „Există semne că extrema dreaptă, în special, ar putea influenţa mai mult activitatea Legislativului, decît în acest mandat, ceea ce ar putea afecta politica într-un mod interesant”, a spus el.

Alegerile vor avea loc în cele 28 de state membre UE între 22-25 Mai 2014. Sondajele arată că prezenţa la urne va fi mai mare decît în trecut, iar votul tinerilor va fi mai puternic. În luna Mai, 68% dintre britanici au spus că s-ar prezenta la urne, dublu faţă de acum 4 ani. La fel în Franţa, unde 73% dintre alegători ar merge la vot, faţă de 40% cîţi au fost în 2009. Mulţi respondenţi au criticat direcţia în care se îndreaptă Europa, ar putea, deci, vota anti-UE.

În plus, sute de mii de tineri, şomeri şi frustraţi, ar putea merge la vot. Toate acestea fac ca scrutinul să fie imprevizibil, dar mult mai interesant decît în ultimii 35 de ani. Analiştii vorbesc despre posibilitatea ca 25-30% din cei 751 de europarlamentari să fie anti-UE sau susţinuţi de voturi „de protest”.

Simona MĂTIEŞ