În Uniunea Europeană s-au încins spiritele. Se apropie termenul expirării sancţiunilor anti-ruseşti, iar doritori să le susţină rămîn tot mai puţini. Un exemplu în acest sens e Parlamentul francez, care la 28 aprilie a votat o rezoluţie prin care cere anularea tuturor sancţiunilor comerciale contra Moscovei.

Italia se confruntă cu alte probleme. Publicaţia Eurasia Daily Monitor declară că Italia trebuie să aibă votul decisiv în chestiunea sancţiunilor. Principalul argument al Romei ar fi următorul: sancţiunile de răspuns ale Rusiei asupra importului de produse alimentare italiene au dăunat mult economiei peninsulei. Într-adevăr, Italia este, ca importanţă, al doilea partener comercial din Europa al Rusiei, după Germania, şi mai mult de 400 de companii italiene funcţionează în Rusia. Organizaţia companiilor mici CGIA a anunţat că în perioada 2013-2014 exportatorii au pierdut peste patru miliarde de dolari, ceea ce constituie o scădere de peste 34 la sută.

Însă Roma nu se conduce doar de argumente economice, mai degrabă de cele politice. Bunăoară, cele mai mari pierderi din exportul italian în Rusia le-a suportat industria prelucrătoare, industrie ce nu este vizată de sancţiuni. Însă acest lucru nu-i opreşte pe politicieni. Primul ministru Matteo Renzi a anunţat că va participa la forumul economic din Rusia în perioada 16-18 iunie, unde intenţionează să se întreţină cu preşedintele rus Vladimir Putin. Astfel, Roma va încerca să-şi folosească relaţiile cu Kremlinul, sperînd să ocupe rolul principal în Uniunea Europeană.

Printre statele care optează pentru anularea sancţiunilor este şi Cipru, şi Grecia, şi Austria. Chiar şi marile companii germane de la bun început au fost împotriva sancţiunilor, iar acum, cînd poziţiile lui Merkel au devenit mai şubrede, mai mulţi vor încerca să folosească acest lucru.

Este clar un lucru: menţinerea sancţiunilor UE contra Rusiei îi va costa scump pe europeni. Poate că Putin nu are cele mai bune cărţi, însă el nu riscă atunci cînd nu merită.

După Svenska Dagbladet, Suedia