Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, Miercuri, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, că este "încrezătoare" că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor găsi o soluţie pentru a furniza fonduri Ucrainei, o chestiune blocată în prezent de rezistenţa Ungariei, potrivit trimisului special al AGERPRES la Strasbourg, Florin Ştefan.

Ursula Von der Leyen a susţinut un discurs în Parlamentul European după ce luna trecută liderii europeni au dat undă verde începerii negocierilor de aderare cu Ucraina, dar apoi au eşuat în alocarea unui pachet de 50 de miliarde de euro drept ajutor pentru Ucraina de la bugetul UE, din cauza împotrivirii Ungariei.

"Ultimul Consiliu European a arătat voinţa politică de a fi alături de Ucraina atîta timp cît va fi necesar. Dar trebuie să susţinem această decizie cu fonduri adecvate. Am propus să garantăm finanţare stabilă şi substanţială pentru Ucraina în următorii patru ani", a spus Ursula von der Leyen în plenul PE.

"Pentru a susţine funcţionarea zilnică a statului, pentru a stabiliza economia şi a o aduce mai aproape de Uniunea noastră este nevoie de un buget UE actualizat", a pledat şefa Executivului UE.

Ea le-a spus eurodeputaţilor că nu este vorba numai despre Ucraina în revizuirea bugetului multianual al UE, ci şi despre competitivitate, migraţie, susţinerea Balcanilor de Vest şi solidaritate cînd se produc dezastre naturale.

"Acestea sunt priorităţi pe care le împărţim. Şi sunt încrezătoare că o soluţie în 27 este posibilă", a mai spus Ursula von der Leyen.

Ea a părut astfel să pledeze pentru o soluţie la care să participe toate statele UE, deşi la Bruxelles s-au vehiculat mai multe soluţii pentru a ocoli un nou eventual veto al Ungariei la Consiliul European extraordinar de la 1 Februarie.

Ursula von der Leyen s-a apărat în discurs şi de acuzele că ar fi cedat şantajului premierului ungar Viktor Orban şi ar fi deblocat, în Decembrie anul trecut, peste 10 miliarde de euro pentru a convinge Budapesta să voteze începerea negocierilor cu Ucraina şi pentru aprobarea pachetului de ajutor de 50 de miliarde de euro.

"În luna Mai a anului trecut, Ungaria a adoptat o lege privind reforma Justiţiei ce abordează un număr din recomandările noastre din raportul privind statul de drept din 2022. Este o lege care întăreşte independenţa judiciară şi limitează posibilitatea interferenţei politice asupra Justiţiei. Acest lucru era cerut pentru ca Ungaria să satisfacă exigenţele pentru fondurile de coeziune. Asta am cerut şi Ungaria a livrat", a afirmat Von der Leyen în plenul PE.

Ea a menţionat că sunt blocate în continuare circa 20 de miliarde de euro pentru Ungaria pentru îngrijorări privind încălcarea drepturilor LGBTIQ, a libertăţii academice şi a drepturilor azilanţilor. "Unele fonduri sunt blocate în conformitate cu mecanismul de condiţionalitate. Şi vor rămîne blocate pînă cînd Ungaria va îndeplini toate condiţiile necesare", a dat ea asigurări.

Eurodeputata Manon Aubry, din grupul Stîngii, a fost unul dintre eurodeputaţii care i-au reproşat Ursulei don der Leyen că a cedat "capriciilor lui Viktor Orban".

"Vă prefaceţi că sunteţi într-o capcană a Ungariei care blochează fondurile pentru Ucraina şi revizuirea bugetului multianual european. Dar haideţi să fim sinceri! Bugetul era oricum insuficient, dar v-aţi opus cererilor noastre de a-l revizui", a spus Aubry în cadrul dezbaterii din PE.

Sophie In't Veld, din grupul Renew, a cerut ca preşedinta Comisiei Europene să rămînă pînă la sfîrşitul dezbaterilor la care participă, acuzînd că, faptul că ea pleacă după doar cîteva discursuri, este o insultă la adresa PE şi o încălcare a îndatoririlor ei.

Eurodeputata olandeză a acuzat-o pe preşedinta CE că a creat un precedent prin deblocarea parţială a fondurilor pentru Ungaria şi alţi lideri, precum Robert Fico în Slovacia, "îşi freacă mîinile" de satisfacţie.

De asemenea, mai mulţi eurodeputaţi din diferite grupuri au solicitat ca Parlamentul European să voteze pentru ca Ungaria să nu poată exercita mandatul de Preşedinţie a Consiliului UE de la 1 Iulie 2024.