Iar românii cu ”inexistenta” limbă moldovenească

Limba română este deja de cîteva luni limba oficială și a statului moldovenesc.  S-ar părea că de acum încolo Bucureștiul ar trebui să se mai domolească și să-i îndrume pe moldoveni cum să înșușească mai eficient și mai corect limba română, mama limbii latine. Cel puțin așa spun o serie de savanți români: că româna e mama limbii latine. Astfel încît mai întîi a fost cuvîntul. Spus în limba română, bineînțeles. Dar, mare minune, moldovenii sunt preocupați acum ca mai mult rusofonii să învețe româna, nu ei, iar românii, la rîndul lor,  luptă eroic cu fantoma limbii moldovenești. Mai întîi frații noștri români ne spun că moldoveneasca și româna sunt una și aceeași limbă, apoi declară că limba moldovenească este inexistentă. Dacă-i inexistentă, atunci cum să recunoști ”inexistența limbii moldovenești”? Ce rost are să să zici că nu există ceva ce nu există, iar pentru aceasta să depui eforturi mari și stupide? Dar iată că absurditatea absurdității există. Pentru a recunoaște existența absurdității este suficient să vedem cum un  ditamai premierul României, Marcel Ciolacu, în timpul vizitei premierului ucrainean Denis Șmîhal la București, cînd vîlvătaia războiului își rostogolește limbile pe la porțile României, nu găsește nimic mai important să-i transmită vizaviului de la Kiev decît ca guvernul țării vecine să ”recunoască inexistența limbii moldovenești”! Cică, drept răspuns,  Șmîhal l-a sfătuit pe Ciolacu ca mai întîi România să facă demersuri la Roma și să ceară guvernului italian să ”recunoască inexistența limbii latine” , odată ce limba română e  mama limbii latine. Noi, la rîndul nostru, fericiți că în sfîrșit limba română e la Chișinău stăpînă, le sugerăm eroicilor luptători cu limba moldovenească de la București să nu umble cu pieptul prea dezgolit. Pentru că limba română este de fapt un  mix din franceză, italiană, germană, engleză, tot așa cum moldoveneasca a luat cu hapca cuvine și termeni rusești pentru că așa ne-a fost soarta cam 200 de ani: am trăit vorbind moldo-rusește.  Dacă România recunoaște ”inexistența limbii moldovenești”, atunci ea recunoaște și inexistența culturii moldovenești în limba moldovenească, literaturii, științei moldovenești. Absurdul va fi împins pînă în pînzele albe: în afară de teritoriul Republicii Moldova, Bucureștiul oficial va declara drept inexistent tot ce mai există pe aceste meleaguri, chiar și faptul că aici trăiesc moldoveni.  Слава Румынии!

Ion AGATANGHEL