Ankara încearcă să evite amenințarea președintelui Donald Trump cu sancțiuni împotriva țărilor care fac comerț cu Rusia. Deși Turcia este al treilea cel mai mare importator de bunuri rusești, aceasta a scăpat în mare măsură de sancțiunile internaționale împotriva Rusiei din cauza invaziei Ucrainei. Cu toate acestea, avînd în vedere că Trump a promis că va fi mai dur cu Moscova dacă aceasta nu reușește să facă pace cu Kievul, acest lucru s-ar putea schimba, scrie paturkey.com, potrivit Stiripesurse.ro.

„Voi stabili un nou termen limită de aproximativ 10 sau 12 zile începînd de astăzi”, a declarat Trump într-o conferință de presă din 28 Iulie, în timpul vizitei sale în Scoția.

„Nu există nici un motiv să așteptăm 50 de zile. Am vrut să fiu generos, dar nu vedem nici un progres.”

Președintele american a recunoscut că eforturile sale de a pune capăt războiului din Ucraina au eșuat și că răbdarea sa cu omologul său rus, Vladimir Putin, a luat sfîrșit.

Trump a confirmat ulterior 8 August ca dată pentru noile măsuri. Avînd în vedere că schimburile comerciale dintre SUA și Rusia au scăzut cu 90% de la invazia Rusiei în Ucraina, Trump a avertizat că și alte țări care importă bunuri rusești vor fi afectate de sancțiuni secundare.

„Dacă luăm promisiunile sale [ale lui Trump] ad litteram, atunci ar trebui să ia în considerare toate țările care importă mărfuri rusești de importanță primordială pentru bugetul rus, aceasta include, desigur, petrolul brut, iar aici avem în principal China și India”, a explicat George Voloshin de la Acams, o organizație globală dedicată combaterii criminalității financiare, formării și educației.

Voloșin susține, de asemenea, că și Turcia ar putea fi o țintă. „În ceea ce privește produsele petroliere, Turcia este unul dintre marii importatori. De asemenea, rafinează petrolul rusesc în propriile rafinării”, a adăugat Voloșin.

„Turcia importă mult gaz rusesc prin conducta TurkStream. Turcia este foarte dependentă de gazul rusesc și de produsele petroliere rusești.”

Rivalitatea Turciei cu Iranul se schimbă pe măsură ce amenințările SUA creează un teren comun improbabil

De la invazia Rusiei în Ucraina, Ankara insistă că este obligată doar prin sancțiunile Națiunilor Unite.

Anul trecut, Turcia a fost a treia cea mai mare piață de export a Rusiei, gazele naturale rusești reprezentînd peste 40% din necesarul său de energie.

Putin a folosit lipsa rezervelor energetice interne semnificative ale Turciei și dependența de gazul rusesc pentru a dezvolta o relație strînsă cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan.

„Putin știe că, indiferent ce vrea Trump, Turcia nu va acționa în nici un fel de acțiune militară sau sancțiuni împotriva Rusiei și Iranului. Știți, acestea sunt liniile roșii ale Turciei. Nu putem face asta”, a declarat analistul Atilla Yeșilada de la Global Source Partners.

„Trump este la 16.000 de kilometri distanță. Acești oameni sunt vecinii noștri”, a adăugat Yeșilada. „Așadar, Putin nu consideră Turcia o amenințare, ci o oportunitate economică și poate o modalitate de a face lucruri cu Occidentul pe care nu vrea să le facă direct.”

Ankara are un echilibru delicat. Deși menține legăturile comerciale cu Rusia, Erdoğan rămîne un susținător ferm al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Turcia este un important vînzător de arme către Ucraina, în timp ce, în același timp, Erdoğan continuă să încerce să medieze pacea între părțile beligerante.

Luna trecută, Istanbulul a găzduit discuții ruso-ucrainene pentru a doua oară în tot atîtea luni. Astfel de eforturi au atras laudele lui Trump.

Președintele american nu a ascuns simpatia sa pentru Erdoğan, numindu-l chiar prieten. Analiștii spun că aceste legături strînse, alături de importanța regională a Turciei pentru Washington, reprezintă un factor care face ca aliații occidentali ai Ankarei să ignore comerțul continuu cu Rusia.

„Cred că Turcia a scăpat de sancțiunile rusești pe mai multe niveluri”, a observat expertul regional Sinan Ciddi de la think tank-ul Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, cu sediul la Washington.

Cu toate acestea, Ciddi avertizează că Trump rămîne imprevizibil și că acțiunile anterioare nu reprezintă o garanție pentru viitor.

„Experiența trecută nu este un indicator al evenimentelor viitoare. Pur și simplu nu știm ce va cere Trump. Aceasta nu este o administrație complet predictivă la Washington”, a spus Ciddi.

„Știm acum că el [Trump] este foarte nemulțumit de Putin. Îl învinovățește pe Putin pentru prelungirea războiului din Ucraina”, a adăugat Ciddi.

„Și dacă se simte suficient de supărat, există posibilitatea să nu se acorde derogări nici unei țări. Turcia se va confrunta cu un set de alegeri foarte, foarte neapetisante și de neinvidiat.”

Trump a reușit să facă lobby pe lîngă Uniunea Europeană pentru a-și mări achizițiile de gaze naturale lichefiate (GNL) americane, înlocuind importurile rusești. Cereri similare ar putea pune Ankara într-o poziție dificilă.

„Dacă Trump pune presiune pe Turcia să nu cumpere gaze naturale rusești, ar fi cu siguranță un șoc uriaș”, a avertizat Yeșilada.

„Trump ar putea spune, de exemplu: «Cumpărați energie de la mine sau orice altceva». Dar nu cred că am ajuns încă acolo. Turcia nu poate înlocui gazul rusesc.”

Totuși, Trump ar putea indica recenta extindere a instalațiilor de GNL de către Turcia, care includ acum cinci terminale și au o capacitate suplimentară pentru a acoperi importurile rusești, deși instalațiile de depozitare rămîn o provocare.

Infrastructura energetică a Turciei este construită și în jurul primirii de energie rusească, iar orice trecere la energia americană ar fi probabil extrem de perturbatoare și costisitoare, într-un moment în care economia turcă se află în criză.

Putin își păstrează o altă carte energetică în fața lui Erdoğan. O companie rusă construiește o centrală nucleară uriașă în Turcia, care ar putea reprezenta 20% din necesarul de energie al țării.

Ciddi susține că Erdoğan plătește acum prețul dependenței excesive de Rusia.

Erdogan vede noua Președinție a lui Trump ca o oportunitate

„Nu era nevoie să se recurgă la a face Ankara atît de dependentă de gazele naturale, energia nucleară sau, de altfel, de comerțul bilateral. Aceasta a fost o alegere a lui Erdoğan”, a spus Ciddi.

„Faptul că depinde atît de mult de atîtea niveluri într-un mod aproape unic este ceva ce Turcia va trebui să regîndească.”

Însă, deocamdată, Erdoğan se va baza probabil pe expertiza sa în echilibrarea diplomatică, împreună cu legăturile sale strînse cu Trump și importanța Turciei pentru obiectivele regionale ale Washingtonului, pentru a scăpa încă o dată de cele mai grave sancțiuni privind comerțul cu Rusia, deși Trump ar putea obține un preț pentru o astfel de concesie.