În unele părți ale Europei, data Paștelui capătă conotații politice tot mai puternice

Ceremonia Focului Sfînt care are loc în fiecare Sîmbătă a Paștelui ortodox la Biserica Mormîntului Sfînt din Ierusalim este probabil cel mai sfînt [sic!] ritual creștin-ortodox, scrie EMERGING EUROPE, potrivit RADOR.

Simbolizînd învierea lui Cristos, tradiția datează cel puțin din anul 328 e. n. Se crede că din mormîntul lui Cristos e emanată o lumină albastră care formează o coloană de foc, de la care sunt aprinse lumînări. Focul Sfînt e folosit apoi pentru aprinderea lumînărilor clericilor și pelerinilor prezenți acolo. În ultima vreme, în apropiere, așteaptă o flotă de avioane, pregătite să transporte Focul Sfînt în țările ortodoxe ale lumii, unde e folosit la aprinderea lumînărilor milioanelor de credincioși care se strîng, la miezul nopții, pentru slujba de Paște.

Pentru mulți creștini ortodocși, Focul Sfînt nu este doar simbolic: el coboară direct din rai. Scepticii, pe de altă parte, susțin că nu este decît o șmecherie ingenioasă. În 2005, în cursul unei demonstrații în direct la televiziunea greacă, Michael Kalopoulos, scriitor și istoric specializat în religii, a înmuiat trei lumînări în fosfor alb. Respectivele lumînări s-au aprins spontan după aproximativ 20 de minute, mulțumită proprietăților de auto-combustie ale fosforului alb atunci cînd intră în contact cu aerul.

Miracol sau nu, Ceremonia Focului Sfînt constituie unul dintre motivele pentru care data Paștelui rareori coincide la catolici, protestanți și ortodocși (ultima oară s-a întîmplat în 2017, iar următoarea dată se va întîmpla în 2025).

Folosind calendarul gregorian creat de Papa Grigore al XIII-lea, catolicii și protestanții sărbătoresc Paștele în prima duminică de după prima lună plină de după echinocțiul de Primăvară, ceea ce-l plasează în intervalul 22 Martie-25 Aprilie.

Bisericile ortodoxe, pe de altă parte, continuă să folosească mai vechiul calendar iulian, instituit de Iulius Caesar, cu privire la care s-a constat de multă vreme că e inexact, astfel încît Paștele lor e plasat în intervalul 4 Aprilie-8 Mai.

„Conveniți o dată și facem cum spuneți voi”

Totuși, chiar și în interiorul lumii ortodoxe există neînțelegeri legate de cele două calendare. Bulgaria și România folosesc calendarul gregorian pentru Crăciun, care e sărbătorit concomitent cu catolicii și protestanții pe 25 Decembrie. Majoritatea celorlalte țări ortodoxe, inclusiv Rusia și Serbia, celebrează Crăciunul pe 7 Ianuarie.

Anul trecut, după invazia Rusiei din Februarie, Biserica Ortodoxă a Ucrainei le-a permis în premieră congregațiilor sale să celebreze Crăciunul pe 25 Decembrie – un semnal de distanțare de Rusia și apropiere de Occident.

Aceasta refuză deocamdată apelurile pentru o modificare similară și în cazul Paștelui, în parte pentru a nu afecta misterul Ceremoniei Focului Sfînt. Însă susținerea pentru o dată unică a Paștelui e tot mai mare, printre partizanii ei numărîndu-se și patriarhul Bartolomeu de Constantinopol, primul între egali printre șefii bisericilor autocefale (adică independente) care compun Biserica Ortodoxă Orientală.

Mandatul lui a fost caracterizat de cooperare intra-ortodoxă și de dialog intra-creștin și interconfesional. În 2018, Bartolomeu a acordat autocefalie Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, într-o scindare istorică căreia Rusia i s-a opus cu îndîrjire. Drept represalii, Moscova a rupt comuniunea cu Bartolomeu.

Bartolomeu, care a apreciat invazia rusă din Ucraina drept o „tragedie umană incalificabilă”, a declarat, în Noiembrie, că speră că anul 2025 – cînd Paștele va fi din nou sărbătorit în aceeași zi de toți creștinii, dar și cînd se vor împlini 1.700 de ani de la Conciliul de la Niceea, la care s-a convenit în premieră asupra unei doctrine creștine unice – va conferi un imbold în direcția unui acord reînnoit.

„Obiectivul nostru este ca, în acest context al aniversării, să putem găsi o soluție cu privire la Paște”, a declarat Bartolomeu. ”Papa are cele mai bune intenții, iar eu cred că a sosit momentul, atît pentru biserica ortodoxă cît și pentru cea catolică, de a fixa o dată comună pentru celebrarea învierii lui Cristos. Sper că cu această ocazie vom fi în măsură să ajungem la o înțelegere.”

Papa Francisc a susținut, cu consecvență, o dată unică pentru Paște, ba chiar a dat de înțeles, anul trecut, că data respectivă ar putea fi și una care să le convină mai degrabă ortodocșilor decît catolicilor.

„Haideți să avem curajul de a pune capăt acestei dezbinări care uneori ne face să rîdem: «Cristosul vostru cînd se va ridica din nou?» Semnalul pe care ar trebui să-l transmitem e: Un singur Cristos pentru noi toți. Haideți să fim curajoși și să căutăm împreună: Eu sunt dispus, Biserica Catolică e dispusă. Conveniți [o dată] și facem cum spuneți voi”, a declarat Francisc.

„O relicvă a Războiului Rece”

O nouă inițiativă în favoarea unui Paște comun a apărut, săptămîna aceasta, în România, unde doi intelectuali care au legături strînse cu Biserica Ortodoxă Română (BOR), fostul ministru de Externe Teodor Baconschi și profesorul universitar Adrian Papahagi, au lansat apeluri la unificare.

„Acest decalaj dintre credincioșii ortodocși și restul lumii creștine aduce tot mai mult cu o relicvă a Războiului Rece”, a declarat Baconschi.

„Credincioșii ortodocși, eliberați de comunism, au cerut sincronizarea calendarelor, dar fără nici un rezultat. BOR nu folosește calendarul iulian, deci ar putea celebra Paștele alături de catolici și protestanți – tot așa cum procedează și bisericile ortodoxe din Estonia și Finlanda”, a continuat el. ”Dar nu, noi ne luăm după ruși și după calendarul lor iulian eronat. Iar asta în ciuda faptului că ei au sabotat unitatea pan-ortodoxă prin războiul lor împotriva Ucrainei ortodoxe.”

Papahagi, la rîndul său, a declarat că intenționează să lanseze o „campanie națională” pentru sincronizarea Paștelui cu cel al lumii occidentale, dar și că speră că „bulgarii, grecii și alții vor urma”.

BOR și-a declarat sprijinul pentru inițiativă aproape imediat. Purtătorul ei de cuvînt oficial, Vasile Bănescu, cunoscut pentru maniera sa adesea criptată și încuiată de a vorbi, a fost măcar de data aceasta fără echivoc.

„Ce sens are să aderi la un calendar vechi despre care s-a dovedit științific că e eronat?”, a declarat el, precizînd că „aceasta este o problemă care poate fi soluționată printr-un recurs la rațiune”.

Influentul arhiepiscop de Tomis Teodosie, care și-a declarat sprijinul pentru Rusia în războiul ei împotriva Ucrainei, s-a poziționat în fruntea reacțiunii. ”Focul Sfînt nu coboară din rai de Paștele catolic”, a declarat el. ”Au măcar catolicii Foc Sfînt? Nu, nu au.”