Dacă țara noastră va implementa angajamentele asumate în cadrul Acordului de Asociere

Avansarea procesului de transpunere în legislația națională a reglementărilor UE în domeniul gazelor naturale și energiei electrice; finalizarea proiectelor de interconectare energetică cu Uniunea Europeană în baza studiilor de fezabilitate aprobate deja și reluarea discuțiilor cu partenerii de dezvoltare în special cu România, Comisia Europeană, BEI și BERD pentru reconfirmarea și reluarea suportului financiar necesar. Acestea sînt concluziile unei analize efectuate de experții IPRE privind prevederile Acordului de Asociere RM-UE însectorul energetic.

Potrivit autorilor studiului, Moldova este dependentă de importurile de energie în proporție de 96%, în special din Rusia (gaze naturale) și Ucraina, precum și livrările din regiunea transnistreană (energie electrică). Infrastructura energetică de asemenea, reprezintă o provocare importantă, constatînd că aproximativ 75% din echipamentul energetic din țară este învechit. Aceasta contribuie la înregistrarea pierderilor de energie. Moldova nu dispune de depozite subterane de stocare a gazelor naturale sau instalații GNL și depinde în mare măsură de livrările de gaze naturale din Rusia (SA Gazprom). În prezent, producția internă de gaze naturale și importurile alternative acoperă mai puțin de 1%. Strategia Energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030 vine cu soluții pentru redresarea acestei situații pe termen mediu și lung.

„În perioada anilor 2012-2015, Moldova a depus eforturi importante pentru crearea premiselor de diversificare a surselor de aprovizionare cu surse alternative de gaze naturale și energie electrică. Printre acestea se numără construcția gazoductul de interconectare Iași-Ungheni, dar pentru a beneficia de capacitatea maximă a acestuia, este importantă finalizarea celei de-a doua faze a proiectului pînă în 2018. Există deja o înțelegere între Republica Moldova și România de a realiza aceste proiecte strategice, stabilită în Memorandumul de Înțelegere, încheiat de Guverne celor două țări în primăvara anului 2015. Totodată, este foarte important de valorificat suportului promis de Uniunea Europeană și instituțiile financiare europene (BERD/BEI). Însă, provocarea de bază este, că acest sprijin financiar în prezent este practic înghețat și ar putea fi reluat doar în cazul în care țara noastră își implementează angajamentele asumate în cadrul Acordului de Asociere”, este de părere Iulian Groza, moderatorul de politici în domeniul integrării europene IPRE.

Preocuparea cheie a Guvernului ar trebui să fie realizarea angajamentelor restante care țin de sectorul gazelor naturale și energiei electrice. „Din păcate o bună parte din ele deocamdată nu fac parte din cadrul legal al Republicii Moldova, fiind în continuare pe agenda Parlamentului. În acest context, este absolut necesar ca Parlamentul să urgenteze adoptarea celor două proiecte de legi privind gazele naturale și energia electrică, care transpun așa-numitul pachet energetic III al UE”, conchid autorii studiului.

Comunicat de presă primit la redacţie