Solutii disperate in vremuri de pandemie. Scotienii se intorc la o activitate veche de secole

Pandemia de coronavirus amenință bunăstarea întregii lumi. Vremurile disperate au nevoie de soluții disperate, spune un proverb. Așa că tot mai mulți scoțieni au recurs la o activitate veche de secole pentru a face față dificultăților. Pentru Alan Popovich și alții ca el nu e vorba doar despre un simplu hobby. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. 

„Apa e rece. Apa e rece”, spune Alan, în timp ce, aflat în apa rîului, bagă mîna spre fundul apei căutînd ceva. Scoate un pietroi și îl aruncă pe mal.

De două zile, Alan se află pe Mennock Water, în Sud-Vestul Scoției. A învățat acum trei săptămîni cum să caute aur și s-a gîndit să-și încerce norocul aici, unde legenda spune că secole de-a rîndul unii au avut noroc.

De pe fundul apei, bărbatul alege aluviuni și le pune într-o sită, deasupra unei găleți.

„Am săpat o gaură aici și n-am găsit nimic. A fost un test, am săpat cam un metru. Absolut nimic. M-am mișcat un metru și cam atît de aproape poți fi fără să ajungi la ea”, explică bărbatul.

Are un instrument special de filtrare. Agitarea vasului face ca aurul mai greu să rămînă la fund.

„Aceea seamănă cu o pepită... Vezi că e prinsă acolo?”, arată bărbatul.

Pentru Alan să caute aur e o modalitate de a se relaxa.

„Deocamdată nu muncesc... Sper să mă întorc la lucru în următoarele cîteva săptămîni. Așa că profit cît pot de această perioadă. Mi-ar plăcea ca într-o zi să găsesc suficient aur scoțian cît să fac un inel. Cam acesta e obiectivul meu acum”, explică bărbatul.

Și are șanse să găsească primele particule de aur chiar în această grămadă.

Numărul cererilor de drepturi de prospectare este în creștere

La aproximativ 100 de kilometri mai la Nord, Vincent se îndreaptă către un alt pîrîu. De vreo oră și ceva își cară echipamentul peste dealuri și prin tufișuri. Se simte atras de sălbăticie.

„Acesta este unul dintre rîurile cele mai bogate în aur din Scoția. Nimeni nu mai ajunge pe aici. Nu știu de ce. Cred că nu se documentează suficient. Documentarea e cea mai importantă, abia apoi pornești la drum”, spune încet Thurkettle, căutător de aur.

Vincent caută aur de vreo patruzeci de ani. În mod obișnuit, predă cursuri despre cum să faci asta, dar pandemia l-a lăsat fără loc de muncă și fără venituri de cîteva luni. N-a avut nici măcar posibilitatea să călătorească. Acum caută pepite ceva mai mari – folosește o lupă pentru a le identifica.

„Am ajuns aici doar de cîteva minute și deja am uitat de toate problemele. Îmi place ce fac. Cauți sub apă, îndepărtezi pietrișul cu mîna și cîteodată se întîmplă să găsești o pepită. E ca și cum ai cîștiga la loto. Asta e tot ce îți dorești. Eu n-am găsit încă una, dar nu se știe niciodată”, spune Vincent.

Primele ore de muncă au trecut fără rezultat. Nici o tehnică nu ajută. Se lasă seara și încă n-a găsit aur, dar speră în continuare. Poate va avea mai mult noroc a doua zi.

Este bucuros să vadă că britanicii redescoperă vînătoarea de aur. Numărul cererilor de drepturi de prospectare este în creștere.

„Primesc una sau două scrisori lunar de la tot felul de visători. Îmi spun: „Am decis că vreau să-mi achit ipoteca, așa că vreau să caut aur. Cum încep? Unde merg? Unde este cel mai bun loc?” Și întotdeauna le răspund: „ Există o sută de motive pentru a căuta aur, dar să te îmbogățești nu e unul dintre ele”, subliniază Vincent.

„Va fi pepita Mathildei!”

Alan a avut de înfruntat o vreme destul de capricioasă. Dar e concentrat, mereu cu ochii după metalul galben. Fiecare particulă galbenă îl duce un pic mai aproape de inelul său de aur și mai departe de stresul muncii. Alege cîteva și le pune într-un recipient.

„Nu-i așa că e frumos? Se tot adună, o să-l admir diseară cînd ajung acasă și o să mă laud tuturor. Este uimitor. Un sentiment foarte plăcut, foarte, foarte plăcut, n-are cum să nu-ți placă”, spune Alan.

Vincent a găsit un alt loc pe același pîrîu al cărui nume nu vrea să-l divulge. Azi i s-a schimbat norocul – valorează o sută de euro.

„Am găsit o pepită destul de bună! Sunt foarte mulțumit. Găsisem mai devreme cîteva bucăți mai mici și, brusc, a apărut aceea. Așa, parcă de nicăieri. Chiar nu mă așteptam la ceva atît de mare. Tocmai s-a născut nepoata mea Mathilda. Poate aceasta va fi pepita Mathildei. Bunicul ei i-a găsit o pepită de aur și o va pune pe un lănțișor. Va ști mereu că e de la mine. Acum mi-a venit ideea. E o idee bună, nu-i așa?”, spune încîntat Vincent.

Să cauți aur nu te va face bogat – sau cel puțin nu financiar –, dar poate o va face în multe alte feluri.