Liderii din Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, reuniţi luni la Cardiff, au semnat o declaraţie comună pentru a-şi revendica „dreptul la autodeterminare” şi au afirmat că viitorul naţiunilor lor se află în Uniunea Europeană, relatează AFP.

Această întîlnire fără precedent a avut loc în urma surprizei create de Donald Trump în acest weekend, cînd a declarat că o reunificare a Republicii Irlanda şi a Irlandei de Nord ar fi „fantastică”. Atît Scoţia, cît şi Ţara Galilor şi Irlanda de Nord sînt conduse în prezent de susţinători ai independenţei, o situaţie fără precedent de la înfiinţarea instituţiilor autonome în aceste naţiuni ale Regatului Unit, în 1999, scrie Agerpres.

Prim-ministrul galez şi liderul partidului Plaid Cymru, Rhun ap Iorwerth, i-a primit pe John Swinney, prim-ministrul scoţian şi liderul Partidului Naţional Scoţian (SNP), pe Michelle O'Neill, prim-ministrul nord-irlandez şi vicepreşedinta Sinn Féin, precum şi pe Mary Lou McDonald, preşedinta Sinn Féin.

„Naţiunile noastre au dreptul la autodeterminare”, se menţionează în acordul semnat de aceşti lideri. „Solicităm guvernului britanic să pregătească, să planifice şi să faciliteze schimbările constituţionale”, au adăugat aceştia.

„Sîntem convinşi că viitorul naţiunilor noastre se află în cadrul Uniunii Europene”, afirmă, de asemenea, aceşti lideri, considerînd că Brexitul a „prejudiciat” economia teritoriilor lor.

Guvernele britanice succesive s-au opus organizării de referendumuri privind independenţa, începînd cu cel din 2014 din Scoţia, în cadrul căruia 55% dintre votanţi s-au pronunţat împotriva independenţei, iar Downing Street a închis săptămîna trecută uşa oricărei speranţe de flexibilizare a acestei poziţii.

Prim-ministrul Andy Burnham „crede cu tărie în Uniunea” Regatului Unit, a declarat luni purtătorul său de cuvînt.

Referendum pînă în 2030

Preşedintele american, care s-a aflat în vizită în Irlanda în acest weekend, a spus că unirea Republicii Irlanda şi a Irlandei de Nord „va avea loc în cele din urmă”. La rîndul său, Sinn Féin a pledat luni în favoarea unui referendum pînă în 2030. Potrivit lui Michelle O'Neill, declaraţiile lui Donald Trump arată că „dezbaterea privind unificarea este în plină desfăşurare şi că oamenii sînt acum interesaţi activ de aceasta (...) şi la nivel internaţional”.

Însă locuitorii din Belfast, în Irlanda de Nord, au primit cu prudenţă declaraţiile preşedintelui american. „A făcut apel la unitatea Irlandei. Mîine va spune altceva”, a comentat Jim Boyle, un bărbat de 64 de ani care lucrează în sectorul mediului.

Londra se bazează, pentru a pune capăt ostilităţilor din Irlanda de Nord, pe acordurile de pace de Vinerea Mare semnate în 1998, în temeiul cărora poate fi organizat un referendum dacă majoritatea populaţiei din această provincie britanică ar fi dispusă să aprobe o unificare. Downing Street a reiterat această poziţie luni.

Liderii reuniţi la Cardiff au subliniat într-o conferinţă de presă că naţiunile lor vor avansa în ritmul propriu către autodeterminare.

Scoţianul John Swinney a estimat că un referendum privind independenţa Scoţiei ar trebui să aibă loc în următorii cinci ani.

În Ţara Galilor, Rhun ap Iorwerth nu considerase independenţa decît un obiectiv îndepărtat atunci cînd a fost ales în luna mai. El nu a precizat o dată pentru un eventual referendum, afirmînd că „preferă să lase chestiunea calendarului în mîinile poporului galez”. Totuşi, „devine din ce în ce mai evident că Westminster (puterea centrală, n.r.) nu funcţionează”, a spus el.

Andy Burnham, care a fost primar al Greater Manchester (nordul Angliei), prezintă o mai mare descentralizare ca fiind una dintre priorităţile sale de la preluarea puterii în iulie.

Însă, pentru Rhun ap Iorwerth, delegarea de competenţe „acordată unei naţiuni este destul de diferită de cea acordată, de exemplu, unei regiuni sau unui oraş din Anglia”.

În opinia lui Michael Keating, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Aberdeen, în Scoţia, declaraţia comună a liderilor naţionalişti este „semnificativă din punct de vedere politic, deoarece, mult timp, SNP şi Plaid Cymru au ţinut la distanţă Sinn Féin”, fosta aripă politică a grupării paramilitare IRA. Însă „este puţin probabil ca acest lucru să determine guvernul britanic să-şi schimbe părerea”, a declarat el.