Liderul naţionalist Viktor Orban a reamintit, Vineri, că refuză propunerea Comisiei Europene de a acorda Ucrainei un ajutor de 18 miliarde de euro pentru 2023, sub formă de credite a căror dobîndă ar urma să fie suportată de statele membre. El s-a arătat însă dispus să verse bilateral o subvenţie Ucrainei care poate ajunge pînă la 170 de milioane de euro.

Acest blocaj este „şantaj politic pur”, a denunţat, Joi, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, în faţa eurodeputaţilor.

Responsabilul austriac are sarcina de a evalua reformele anticorupţie anunţate de Budapesta, pentru a scăpa de o îngheţare a unor fonduri europene în valoare de 7,5 miliarde de euro. Budapesta este vizată din Aprilie de o procedură a UE („mecanism de condiţionalitate”), declanşată din cauza problemelor cu corupţia şi în atribuirea unor contracte publice.

Johannes Hahn a dat asigurări că „comportamentul ridicol” al Budapestei nu va avea impact asupra evaluării sale, care ar trebui să aibă loc la sfîrşitul lunii, potrivit unor surse europene.

Ungaria negociază, de asemenea, cu Bruxellesul validarea planului său de relansare de 5,8 miliarde de euro, blocat de un an şi jumătate din motive legate de statul de drept.

O undă verde a UE se profilează în următoarele săptămîni asupra PNRR-ului ungar, care ar urma însă să prevadă plăţi condiţionate de aplicarea de reforme menite să amelioreze independenţa Justiţiei în special, potrivit mai multor surse europene.

Ungaria este, de asemenea, acuzată că face presiune asupra UE, blocînd adoptarea impozitului minim de 15% asupra profitului multinaţionalelor. Înainte de ea şi Polonia a blocat acelaşi dosar, dar a renunţat la măsură după ce PNRR-ul său a fost aprobat de Comisie.

În ceea ce-l priveşte, Parlamentul European a estimat, Joi, că cele 17 măsuri anunţate de Ungaria pentru a scăpa de îngheţarea celor 7,5 miliarde de euro nu sunt suficiente şi nici complet aplicate, cerînd continuarea procedurii împotriva Budapestei. Decizia finală va reveni Consiliului UE, după avizul Comisiei.

Ministrul ungar al Justiţiei, Judit Varga, s-a declarat „optimistă” în privinţa posibilităţii de a ajunge la un „compromis”. Ea i-a îndemnat pe partenerii europeni ai Ungariei să dea dovadă de „responsabilitate politică”, avertizînd că procedura de condiţionalitate nu ar trebui să fie „ostatica agendelor politice speciale şi să submineze unitatea europeană”.