Într-o conferință de presă, susținută Joi, 19 August, procurorul general, Alexandr Stoianoglo le-a declarat jurnaliștilor prezenți că, în cadrul ultimei ședințe a Consiliului Superior de Securitate (CSS), președinta Sandu i-a prezentat o listă de persoane, inclusiv reprezentanți ai actualei opoziții, cerînd „insistent” să fie trași la răspundere penală. „Pentru ca societatea să înțeleagă mai bine despre ce este vorba, îndemnăm Președinția să publice nu doar deciziile Consiliului Suprem de Securitate, inclusiv din 10 August, dar și anexele cu numele celor pe care guvernarea îi vrea cu dosare penale”.

Rugat de jurnaliști să dezvăluie cîteva nume, Stoianoglo i-a nominalizat pe Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Vladimir Voronin. Despre nume din Partidul Șor, procurorul general a precizat că nu se regăsește nici unul în listă.

Privitor la investigațiile furtului miliardului, Stoianoglo a mai declarat:

„Investigațiile continuă pe o multitudine de episoade produse în intervalul anilor 2010 – 2015 care, la fel, fac obiectul dosarului ”furtul miliardului” și vom avansa pînă la etapa la care vor fi responsabilizați nu doar organizatorii și beneficiarii, dar și cei care au votat hotărîrile de Guvern care au permis devalizarea sistemului național bancar.

Conform realității, baza fraudei bancare a fost pusă la ședința Guvernului din 25 Septembrie 2014, prezidată de ex-premierul Iurie Leancă și la care a participat activ și Maia Sandu, în calitate de ministru al Educației. Modificările legislative efectuate de Guvern vizau în special anihilarea intervenției mai multor instituții ale statului în împiedicarea fraudei bancare care se punea la cale.

Este vorba despre legile cu privire la BNM, privind datoria de stat și cu privire la instituțiile financiare.

În ziua de 07 Noiembrie 2014, CNSF, în cadrul unei ședințe cu ușile închide, a cerut BNM să aloce 9,5 miliarde de lei pentru cele trei bănci falimentate. Pe 13 Noiembrie, Guvernul Leancă a alocat prima tranșă din această sumă către cele trei bănci. Acțiunea a avut loc în pofida faptului că administrarea specială la aceste bănci a fost instituită abia la 27 Noiembrie. La 27 Martie 2015, printr-o decizie secretă, Guvernul Gaburici, din care făcea parte și Sandu, a decis să mai acorde celor trei bănci încă 5,34 de miliarde de lei.

La toate acestea, a participat și Maia Sandu, împreună cu adjunctul ei Igor Grosu. Grosu a fost prezent la ședința din 13 Noiembrie și a votat pentru alocarea celor 9,5 miliarde de lei. Sandu a fost prezentă la ședința din 27 Martie și a votat decizia secretă de alocare suplimentară a încă 5,34 de miliarde de lei.

În privința celorlalte dosare, Stoianoglo a declarat:  <Celelalte dosare cu care atît de mult se speculează: ”Culiocul”, ”Bahamas”, ”Platon”, ”Laundromat”, ”Concesionarea Aeroportului” – despre fiecare speță în parte am informat publicul larg, prezentînd soluțiile și argumentarea lor. Însă în loc de instrumentele legale, actuala guvernare recurge la presiunea politică. În loc să găsească modalitatea și temeiul procesual de a atrage controlul judecătoresc care va confirma sau infirma soluția adoptată de procurori, actuala guvernare se dedă campaniilor de linșaj mediatic>.