Este imposibil să te lupți cu o hoardă de zombi și să speri că vei cîștiga, aflăm din literatura ori filmele cu „Zombie Apocalypse”. Vladimir Putin rescrie acest gen horror și îl pune în aplicare în realitatea imediată, de lîngă noi: ce vedem în aceste zile în Ucraina este rețeta cinică prin care Rusia ne arată cum știe că poate cîștiga un război: apelînd la valurile aparent nesfîrșite de automatoni în haine kaki, mobilizați de Kremlin cu un singur scop: să fie uciși pentru a înfrînge, într-un final, rezistența ucraineană. O analiză din surse deschise realizată de Digi24.ro arată că în ultima săptămînă, rușii au lansat nu mai puțin de 107 atacuri doar la Avdiivka. Armata rusă continuă să preseze liniile de apărare ucrainene și la Marinka, Bahmut ori Kupiansk, alte sectoare greu încercate ale frontului. Rapoartele armatei ucrainene anunță pierderi de circa 800-1.000 de soldați ruși uciși zilnic. Plus două întrebări, încă fără răspuns: Cîți ruși mai pot ucide ucrainenii pînă cînd vor pierde? Cîți ruși își permit rușii să piardă pînă să se recunoască învinși?

Armata rusă şi-a intensificat în ultimele zile asaltul asupra oraşului Avdiivka, din estul Ucrainei devenit „ţinta” principală a ofensivei Kremlinului din această toamnă.

Situaţia în acest oraș - o spun chiar ucrainenii - „este extrem de tensionată”, în condițiile în care ruşii atacă pe flancuri, dinspre sudul și nordul orașului, 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămînă.

Ce înseamnă însă o situație „extrem de tensionată” în cifre? Conform rapoartelor publicate zilnic de Statul Major al armatei ucrainene despre situația frontului, trupele Kievului au „respins” peste 107 atacuri ale rușilor strict în sectorul Avdiivka și doar în intervalul 12-18 noiembrie.

Pe lîngă Avdiivka, rușii au atacat intens și în alte zone ale frontului, precum Bahmut, Marinka, sau Kupiansk. Recent, pe rețelele sociale au apărut imagini cu lupte extrem de dure între militarii ucraineni și cei ruși pe frontul de la Bahmut.

Digi24.ro s-a concentrat doar pe analiza atacurilor rusești înregistrate de armata ucraineană în aceste patru orașe principale (Avdiivka, Bahmut, Marinka, Kupiansk). Astfel:

Pe 12 noiembrie au fost înregistrate peste 10 atacuri Avdiivka, dar și 20 la Marinka.

Pe 13 noiembrie au fost 8 atacuri ruse la Avdiivka, „+ 15 atacuri” la Marinka și 11 asalturi la Bahmut.

Pe 14 noiembrie: au fost 7 atacuri la Kupiansk, 10 la Bahmut, și 15 la Avdiivka.

Pe 15 noiembrie: 7 atacuri Kupiansk, 17 la Avdiivka.

Pe 16 noiembrie: 22 asalturi la Marinka, 7 atacuri la Kupiansk, cel puțin 18 atacuri la Avdiivka.

Pe 17 noiembrie: Kupiansk - 5 asalturi, Bahmut - 18, Avdiivka - 17.

Pe 18 noiembrie: Alte 4 atacuri la Kupiansk, 11 la Bahmut, 21 la Marinka și nu mai puțin de 23 de atacuri la Avdiivka.

Avdiivka: Luați bătălia de la Bahmut și înmulțiți cu doi. Cel puțin pînă acum

În aceleași rapoarte ale armatei ucrainene sînt publicate zilnic și „pierderile” pe care forțele Kievului susțin că le-au provocat în rîndul armatei ruse: cifrele din ultima săptămînă variază între 620 și 1.330 de militari ruși scoși din luptă (Kievul nu face o distincție între cei uciși sau răniți). Rezultă o medie de circa 900 de militari ruși scoși din luptă zilnic.

Evident, astfel de bilanțuri nu pot fi verificate independent. Dar pot fi „comparate” cu alte bilanțuri similare. De pildă, în luna martie, în climaxul bătăliei de la Bahmut, ucrainenii raportau 500 de militari ruși uciși într-o singură zi. Aproape de două ori „mai puțin” decît la bilanțurile actuale de la Avdiivka.

În plus, de aproape două luni, pe rețelele sociale au „explodat” clipurile și înregistrările video geoconfirmate care prezintă sute de blindate și vehicule ale armatei ruse transformate în grămezi de fier vechi pe frontul de la Avdiivka.

Rușii încearcă astfel, cu orice preț, să cucerească Avdiivka sau să prindă în încercuire trupele ucrainene care apără orașul.

„Rușii au reusit pe flancul de Nord să cucerească o cocserie și să își consolideze poziția acolo. Dar atacurile par a fi mai mult pe directia Est-Vest, tocmai pentru că nu au reușit pe direcțiile Nord-Sud, respectiv Sud spre Nord (așa ar fi arătat o încercuire)”, a explicat pentru Digi24.ro, expertul militar Sandu-Valentin Mateiu, comandor în rezervă al armatei române.

„Rusia continuă să înregistreze pierderi grele pe frontul de la Avdiivka”, se arată în raportul publicat duminică despre situația frontulu din Ucraina de către serviciile militare de informații britanice.

Astfel, un „rol important” în provocarea acestor pierderi uriașe revin dronelor kamikaze și muniției de artilerie cu dispersie folosite de ucraineni, se arată în postarea ministerului britanic al Apărării.

Majoritatea rapoartelor venite de pe front pomenesc tot mai des de pseudotactica „valurilor umane” folosită de armata rusă încă de la Bahmut, cu scopul de a copleși - într-un final - liniile apărării ucrainene.

„Doctrina Șoigu” - cum folosește armata rusă „unități airbag” cu misiunea de a „absorbi” cît mai mult din loviturile inamicului, cu scopul de a proteja unitățile principale ale armatei ruse

Această tactică, pe cît de cinică și brutală, se bazează pe trupe de sacrificiu al căror scop îl reprezintă doar „descoperirea” pozițiilor de tragere ucrainene și „obligarea” trupelor Kievului să-și consume muniția pe ele. Un fel de „Nu aveți voi obuze, cîtă carne de tun putem noi procura”.

Un raport public al armatei americane nota încă din 2017 despre „doctrina Șoigu” care stă la baza felului în care armata rusă duce un război modern. Raportul menționează vechile grupuri tactice la nivel de batalion (BTG-uri) folosite de ruși la începutul invaziei din Ucraina. Între timp, Rusia a renunțat la aceste BTG-uri. Dar, după cum se vede pe front, „năravul” a rămas același.

„Pentru a-și menține capacitatea de luptă, BTG-ul desfășoară o forță de unități locale paramilitare sub formă de forțe proxy, pentru a securiza terenul și a proteja BTG-ul de atacuri directe și indirecte”, se arată în raportul armatei americane.

Mai exact, o unitate principală a armatei regulate ruse („core unit”, în limba engleză - exemplu: un regiment/batalion de infanterie motorizată) „pleacă la luptă” însoțită de trupe „auxiliare”: acestea pot fi miliții proruse (din Luhansk sau Donețk), mercenari sau infamele batalioane penale Z formate din pușcăriași.

Aceste unități joacă efectiv rolul de „airbag” pentru regimentul motorizat format din militari ruși, posesori de livret și aflați în evidența armatei ruse. Și, evident, cum s-a văzut la Bahmut, majoritatea pierderilor „armatei ruse” sînt înregistrate în aceste unități „proxy”.

Astfel, atîta vreme cît Putin reușește să mențină jos nivelul pierderilor din rîndul militarilor ruși proveniți din regiuni precum Moscova sau Sankt Petersburg, armatei ruse pur și simplu nu-i pasă de pierderi. Restul, sînt simple „batalioane de carne”.

În schimb, în cazul Kievului, pierderile de militari se resimt puternic. Ucraina a pierdut cel puțin 30.000 de militari și, conform unor oficiali americani, chiar pînă la 70.000. Caz în care, dacă adunîm și numărul de răniți, se ajunge la un raport de 1:1,5 pentru Ucraina: la fiecare doi militari ucraineni scoși din luptă, Rusia pierde trei. Un raport de pierderi care nu arată deloc bine pentru Kiev, dacă războiul continuă în același ritm.

Pe lîngă pierderile umane, Ucraina începe să sufere acut de lipsa de muniții. Și această lipsă nu e una pe termen scurt, ci e valabilă pentru tot anul 2024, conform unei analize El Pais.

„Inamicul ne asaltează pozițiile la fiecare minut, cu obiectivul de a ține Kupianskul sub asediu”, a declarat pentru El Pais un militar ucrainean de pe acest front.

Într-un alt interviu, un veteran al armatei ucrainene preciza că „10 Kalașnikovuri ruginite trag mai multe gloanțe decît un singur AR american modern”.

Cum poate fi verificat, din surse deschise, dacă rușii au înregistrat pierderi provenind din trupe „consumabile” sau din trupe de elită („core units”)

Lista pierderilor înregistrate de armata rusă în Ucraina, bazate exclusiv din surse OSINT (Open Source Intelligence) e publică și colosal de lungă.

Sînt acolo mii de blindate, tancuri, vehicule auxiliare, cu tot felul de indicative greu de descifrat la prima vedere.

La tancuri, de pildă, avem zeci de tipuri și modele. Cele din perioada „sovietică” sînt, de regulă, folosite de unități auxiliare. Regimentele de gardă ale armatei regulate folosesc modele noi T-80 BVM și T-90M. Regimentele motorizate folosesc T-72B3 (cea mai recentă modernizare a vechiului T-72). Orice alt tanc în afară de aceste trei modele aparține, foarte probabil, unor unități „de sacrificiu”, auxiliare.

La fel, în cazul blindatelor, cu cît indicativul numeric e „mai mic”, cu atît sporesc șansele ca vehiculul să fie al unei unități „proxy” (BMP-1, sau BMP-2). Modelele noi BMP-3 aparțin regimentelor motorizate, iar BMD-4 e un vehicul folosit de actualele unități de elită VDV (parașutiști).

„Rușii mai au rezerve, dar va exista un moment în care vor atinge punctul culminant”

Eșecul contraofensivei ucrainene din această vară a arătat că Ucraina nu dispune în acest moment de suficiente resurse (oameni, arme, muniții) pentru a-și atinge obiectivul militar strategic: înfrîngerea sau alungarea trupelor ruse din Crimeea și din teritoriile ocupate de Rusia după declanșarea invaziei din 24 februarie 2022. Este, de asemenea, greu de crezut că acest obiectiv va putea fi îndeplinit în viitorul apropiat-mediu (adică cel puțin în următorul an).

De cealaltă, Rusia demonstrează în continuare că deține o capacitate aproape uluitoare de „absorbție” a șocului produs de pierderile uriașe înregistrate pe frontul ucrainean. Între timp, Moscova și-a mobilizat economia pentru război, în condițiile în care industria rusă de apărare e de neatins: marile fabrici și uzine armament situate dincolo de Urali sînt departe de raza de acțiune a oricărui sistem de arme pe care îl deține în prezent Ucraina.

Totodată, armata rusă e în plin proces de recrutare a încă 137.000 de militari (după mobilizarea a cel puțin 300.000 anul trecut).

Totul depinde de numărul de militari pe care Rusia încă mai e dispusă să-i „consume” pe frontul ucrainean. Dar și de capacitatea de rezistență a ucrainenilor: cîți militari ruși mai pot ucide, la cîte sute de asalturi mai pot face față pînă cînd vor fi nevoiți să se retragă?

„Rușii au rezerve de cîteva zeci de mii de militari pe care le tot aruncă in ofensiva din Est, dar va exista un moment în care vor atinge punctul culminant, deoarece chiar dacă presiunea politică și militară pe lanțul de comandă rămîne, Kremlinul permțîndu-și pierderea atîtor oameni - da, cred că sînt cu sutele pe zi - cade moralul, de jos în sus, soldații nu vor mai merge ca oile la atac”, a concluzionat expertul militar Sandu-Valentin Mateiu. „Totul este ca pînă în acel moment Avdiivka să pice: ambele părți au liniile de comunicații ale adversarului în bătaia artileriei”.

Sursa: digi24.ro