Sîntem în ziua 534 a războiului pe scară largă declanșat de Rusia în Ucraina. Forțele ucrainene au atacat cu drone, vineri, capitala Rusiei. Un hotel din orașul Zaporojie folosit de angajații ONU a fost bombardat de ruși aseară, a anunțat, vineri, coordonatorul umanitar pentru Ucraina, relatează CNN. „Numărul de atacuri care lovesc infrastructura civilă, ucigînd și rănind civili, a atins niveluri inimaginabile”, acuză Denise Brown. Cel puțin un om a murit și 16 sînt răniți, potrivit autorităților ucrainene. Între timp, oficialii Kievului spun că întăririle primite de ruşi au transformat regiunea Harkov în epicentrul ostilităţilor. Președintele Volodimir Zelenski a dat asigurări ucrainenilor că lucrează pentru întărirea apărării aeriene a ţării.

Ucrainenii au atacat cu drone Moscova

Forțele ucrainene au atacat cu drone, vineri, capitala Rusiei, relatează Nexta, potrivit The Guardian. Primarul Moscovei, Sergey Sobyanin, spune că nu sînt victime, după ce o dronă a fost doborîtă deasupra orașului.

„Nimeni nu a fost rănit de resturile dronei care au căzut în zona Karamyshevskaya. Nu există daune grave. Serviciile de urgență sînt la fața locului”, a scris el, pe Telegram.

Un aeroport din Moscova s-a închis temporar din cauza atacurilor ucrainene

Agenția de știri de stat rusă RIA relatează pe canalul său Telegram că aeroportul Vnukovo din Moscova a fost închis temporar din cauza unei drone în spațiul său aerian, relatează The Guardian.

Hotel folosit de ONU, bombardat de ruși

Coordonatorul umanitar al ONU pentru Ucraina, Denise Brown, a declarat, joi, că este „îngrozită” de atacul Rusiei asupra unui hotel din Zaporojie, care a fost folosit ca bază principală pentru personalul ONU și membrii altor organizații umanitare, potrivit CNN. 

„Sînt îngrozită de vestea că un hotel folosit frecvent de personalul Națiunilor Unite și de colegii noștri din ONG-urile care sprijină persoanele afectate de război a fost lovit de ruși în Zaporojie”, a spus ea într-un comunicat. Este „complet inadmisibil”, a precizat ea.

Brown a spus că ea și colegii ei au stat la hotel în timpul vizitelor lor anterioare în regiune. Hotelul a servit anul trecut drept bază ONU pentru operațiunea de evacuare a civililor din uzina Azovstal din Mariupol, a adăugat ea.

„Numărul de atacuri care lovesc infrastructura civilă, ucigînd și rănind civili, a atins niveluri inimaginabile – aceste atacuri încalcă dreptul internațional umanitar”, a spus Brown.

Ea a cerut Rusiei să respecte obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar și să oprească imediat atacurile asupra Ucrainei.

Preşedintele Volodimir Zelenski i-a asigurat din nou pe ucraineni, în mesajul de joi seară, că lucrează pentru întărirea apărării aeriene a ţării şi a menţionat în context o discuţie eficientă, dar care rămîne secretă, pe care Kievul a avut-o cu reprezentanţi ai conducerii militare britanice.

Zelenski spune că vrea să obţină cu ajutorul Bisericii eliberarea copiilor ucraineni deportaţi de ruşi şi a avut discuţii în acest sens cu un reprezentant al Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol.

„Nu uităm obiectivul nostru principal - să cîştigăm războiul şi să nu pierdem ţara. Ucraina trebuie să profite la maximum de şansa sa istorică de dezvoltare, care a fost cîştigată prin curajul poporului nostru - al întregului nostru popor”, a spus Zelenski, în adresarea video către naţiune pe care o are în fiecare seară. El a declarat în acest sens că se lucrează la „Doctrina ucraineană” - despre care a spus că este „un text temeinic”, o „bază pentru transformarea ţării”, dar nu a dat mai multe detalii.

Ucraina doreşte ca după război să adere la Uniunea Europeană şi la NATO. „Pregătim mai multe pachete de apărare pentru soldaţii noştri şi mai multe sisteme de apărare pentru întreaga societate ucraineană, inclusiv sisteme de apărare aeriană”, a repetat Zelenski ceea ce le spune ucrainenilor de mai mult timp. Însă, de data aceasta, i-a informat că a avut o discuţie cu reprezentanţi ai conducerii militare britanice - „o conversaţie închisă, dar a fost o conversaţie eficientă”, a punctat Zelenski după ce le-a spus compatrioţilor că a avut o nouă zi „lungă şi obositoare de întîlniri, discuţii şi reuniuni”, scrie News.ro. 

Printre întîlnirile pe care a considerat că merită menţionată public a fost cea cu un reprezentant al Patriarhiei Ecumenice, Mitropolitul Emanuel. „Lucrăm la toate nivelurile şi cu toţi actorii din relaţiile internaţionale pentru a pune în aplicare Formula de pace, în special pentru a întoarce în Ucraina copiii deportaţi de pe pămîntul nostru. Sînt recunoscător Patriarhiei Ecumenice pentru disponibilitatea sa de a ajuta”, a spus Zelenski.

Şi Vaticanul s-a angajat în discuţii cu Kievul şi Moscova pentru a obţine aducerea acasă a copiilor ucraineni deportaţi. „Ucraina va supravieţui, îşi va păstra independenţa - toate aspectele independenţei, inclusiv independenţa spirituală. Şi sînt recunoscător tuturor celor din lume care sprijină ţara noastră şi poporul nostru în acest sens”, a adăugat preşedintele ucrainean.

Respectînd un obicei pe care şi-a l-a făcut în ultimul timp, de a menţiona, cu nume şi prenume, soldaţi care s-au evidenţiat în luptă, Zelenski a povestit despre Oleksandr Hrin, datorită căruia „peste două duzini de ocupanţi au fost ucişi şi răniţi”. În plus, soldatul a luat şi prizonieri. „Îţi mulţumim, Oleksandr, pentru că ne-ai alimentat fondul de schimb”, a spus Zelenski înainte de a numi o serie de alţi luptători curajoşi, inclusiv o femeie.

„Soldatul Andrii Maksîşka (...) a scos răniţii, a fost rănit el însuşi, dar s-a întors pe front după tratament”, a relatat Zelenski. Evidenţierea acestor luptători are loc în contextul în care contraofensiva ucraineană se desfăşoară cu greutate şi cu pierderi mari. „Sînt mîndru de voi toţi, soldaţii noştri! De fiecare dintre voi!” - le-a spus preşedintele, într-o evidentă încercare de a ridica moralul trupelor.

Rușii intensifică atacurile în regiunea Harkov

În regiunea Harkov, o femeie a fost ucisă și doi bărbați au fost răniți în urma bombardamentelor rusești, a anunțat șeful administrației militare Oleh Syniehubov.

Oficialii ucraineni spun că întăririle substanţiale primite de ruşi au transformat frontul nordic din zona Kupiansk, în regiunea estică Harkov, în „epicentrul” ostilităţilor, relatează CNN.

Ruslan Muzîciuk, purtătorul de cuvînt al Gărzii Naţionale, a declarat, joi, la televiziunea ucraineană că „direcţia Kupiansk rămîne epicentrul ostilităţilor, unde inamicul îşi concentrează principalele eforturi”.

„Numărul forţelor şi mijloacelor inamicului şi activarea recentă a acestuia în această zonă a frontului au ca scop încercarea de a întoarce situaţia în această secţiune a frontului”, a adăugat Muzîciuk.

Oficialul a declarat că ruşii au adus unităţi de asalt aeropurtate şi „au primit ca întăriri unităţi de tancuri, care, cu sprijinul aviaţiei şi artileriei, încearcă să atace poziţiile apărătorilor ucraineni”. „În ultimele săptămîni, au avut loc peste 50 de atacuri aeriene în fiecare zi, iar uneori mai mult de 80”, a mai spus el.

Aproape 1.000 de puşcaşi marini ucraineni au terminat perioada de instruire în Marea Britanie

Aproape 1.000 de puşcaşi marini vor reveni în curînd acasă după o perioadă de pregătire de şase luni cu forţele britanice, informează vineri dpa, citată de Agerpres.

Planurile de antrenare a puşcaşilor marini ucraineni au fost anunţate în februarie în timpul unei vizite surpriză a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Londra.

De atunci, circa 900 de puşcaşi marini ucraineni au finalizat un program de formare, în cadrul căruia comandouri britanice i-au antrenat şi instruit în atacuri amfibii (cu ambarcaţiuni de asalt) şi raiduri pe plajă cu bărci pneumatice.

Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat că „Marea Britanie este lider în pregătirea forţelor armate ale Ucrainei şi a oferit pregătire de vîrf la standarde internaţionale în domeniul abilităţilor de luptă în prima linia a frontului pentru peste 20.000 de recruţi ai armatei ucrainene prin intermediul operaţiunii Interflex”.

„Acest program de instruire, realizat de comandouri britanice de elită, va sprijini Ucraina să îşi construiască propria forţă maritimă şi să îşi extindă capacitatea de a opera într-un mediu maritim”, a adăugat Wallace.

Puşcaşii marini au fost instruiţi în dobîndirea unei game extinse de abilităţi, inclusiv în utilizarea armelor antitanc, a rachetelor antiaeriene, a mortierelor şi a dronelor.

Ministerul britanic al Apărării a specificat că mulţi dintre stagiarii ucraineni au fost voluntari civili care nu aveau experienţă militară anterioară. Alţii au fost transferaţi din diferite secţiuni ale forţelor armate ucrainene.

Peste 20.000 de recruţi ucraineni au primit deja pregătire în Marea Britanie de la începutul războiului pe scară largă declanşat de Rusia împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022, potrivit DPA.

Biden cere Congresului 13 miliarde de dolari pentru asistență militară destinată Ucrainei

Preşedintele american Joe Biden a cerut joi Congresului să voteze o asistenţă suplimentară de 13 miliarde de dolari pentru cheltuielile militare legate de Ucraina, potrivit unei informări din partea directoarei Oficiului pentru Buget al Casei Albe, Shalanda Young, informează AFP, potrivit Agerpres.

Administraţia Biden a mai solicitat asistenţă financiară suplimentară de 8,5 miliarde de dolari pentru asistenţă economică, umanitară şi de securitate destinată Ucrainei, dar şi altor ţări afectate de conflict, conform acestei scrisori adresate preşedintelui republican al Camerei Reprezentanţilor al SUA, Kevin McCarthy.

„Administraţia solicită finanţare suplimentară pentru securitate, asistenţă economică şi umanitară care să sprijine Ucraina, precum şi ţările vulnerabile şi populaţiile din întreaga lume afectate de invazia brutală şi neprovocată a Ucrainei de către Rusia”, subliniază Shalanda Young.

Liderul majorităţii din Senat, Chuck Schumer, a lăudat într-un comunicat „sprijinul puternic bipartizan din Senat” pentru „sprijinirea partenerilor noştri din Ucraina”, pe lîngă mai multe chestiuni interne ale SUA.

Această solicitare din partea administraţiei Biden „ar trebui să trimită un semnal clar lui Vladimir Putin, guvernului chinez şi altora cu privire la hotărîrea Statelor Unite atunci cînd vine vorba de apărarea democraţiei în întreaga lume”, a adăugat el.

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a precizat că o parte din aceste fonduri trebuie să permită deblocarea programelor de asistenţă ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ale Băncii Mondiale.

Sursa: digi24.ro