Aproximativ 200.000 de soldați ruși au fost răniți sau uciși în Ucraina, potrivit ministerului britanic al apărării, care spune că numărul victimelor a crescut „semnificativ” odată cu mobilizarea parțială din septembrie. În discursul său nocturn, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că prioritare pentru Ucraina în prezent sînt menținerea pozițiilor trupelor sale pe front precum și pregătirea pentru orice escaladare a armatei ruse. Într-un interviu pentru BBC, Zelenski a spus că exclude orice acord de pace cu Rusia care să implice vreo cedare către aceasta din teritoriul Ucrainei.

Explozie la Sevastopol, în Crimeea ocupată de ruși

Un „zgomot puternic, asemănător cu o explozie”, s-a auzit la Sevastopol, în Crimeea ocupată de ruși, vineri dimineață. 

Administratorul Sevastopolului, instalat de Moscova, a spus că apărarea antiaeriană rusă a doborît o dronă deasupra centralei termice Balaklava. Purtătorul de cuvînt al Forțelor Aeriene ucrainene a declarat că nu este autorizat să comenteze asupra exploziei, dar a sugerat că astfel de incidente ar putea continua.

Putin numește un nou comandant al Districtului Militar Central

Rusia l-a numit pe general-locotenentul Andrei Mordvicev comandant al Districtului Militar Central, informează vineri Reuters şi TASS, potrivit Agerpres.

Mordvicev îl înlocuieşte pe general-colonelul Aleksandr Lapin, care ocupase această funcţie din 2017 pînă în 2022 şi care a participat la „operaţiunea militară specială” - după cum numeşte Moscova războiul declanşat asupra Ucrainei -, fiind decorat de preşedintele rus Vladimir Putin.

Aleksandr Lapin a fost numit şef al Statului Major al Forţelor Terestre ale Federaţiei Ruse, în pofida criticilor aspre din partea superiorilor săi în legătură cu performanţa lui în Ucraina. Lapin a fost ţinta unor critici virulente în octombrie din partea unor aliaţi radicali ai preşedintelui Vladimir Putin, după ce forţele ruse au fost alungate din oraşul Lîman (estul Ucrainei), centru logistic-cheie.

Andrei Mordvicev a condus trupele ruse în timpul ofensivei de anul trecut asupra oraşului-port Mariupol din sudul Ucrainei, care a culminat cu un asediu ce a durat o lună aspra uzinei Azovstal şi care în final a fost capturată de trupele ruse.

Numirea lui fusese anunţată în ianuarie de Dmitri Sablin, un parlamentar al partidului puterii Rusia Unită.

Numirea lui Mordvicev survine după schimbări radicale operate la conducerea armatei ruse pe parcursul războiului declanşat de Rusia asupra Ucrainei, care durează de aproape un an şi în urma căruia forţele ruse au capturat părţi din sudul şi estul Ucrainei, dar au suferit înfrîngeri şi pierderi importante.

În octombrie anul trecut, Rusia l-a numit pe generalul Forţelor Aerospaţiale Serghei Surovikin comandant al forţelor ruse care luptă în Ucraina, la scurt timp după demiterea comandanţilor Districtelor militare Est şi Vest.

Însă în ianuarie anul curent, au fost operate noi schimbări la conducerea forţelor militare ruse care luptă în Ucraina. Comandant al Forţelor armate combinate care luptă în Ucraina a fost numit şeful Statului Major rus, generalul Valeri Gherasimov, iar adjuncţi ai săi au fost numiţi comandantul Forţelor Aerospaţiale ruse generalul Serghei Surovikin, comandantul Forţelor Terestre generalul Oleg Saliukov, precum şi şeful-adjunct al Statului Major al armatei ruse, general-locotenentul Aleksii Kim, a precizat Ministerul Apărării rus.

Negocierile pentru prelungirea acordului pentru cereale vor începe într-o săptămînă

Negocierile privind prelungirea coridorului pentru cereale prin Marea Neagră vor începe într-o săptămînă, a anunţat vineri ministrul adjunct al infrastructurii din Ucraina Iuri Vaskov, citat de Reuters, potrivit Agerpres.

După ce forţele sale au invadat Ucraina, Rusia a aplicat o blocadă asupra porturilor din zona Odesa, principalul punct de încărcare a cerealelor ucrainene destinate exportului.

La finalul lunii iulie, blocada a fost ridicată în cazul a trei porturi ucrainene la Marea Neagră, în virtutea unui acord încheiat în Turcia de Moscova şi Kiev, cu medierea Naţiunilor Unite.

Acordul a fost extins cu încă 120 de zile în luna noiembrie şi ar urma să expire în martie, dar Rusia a lăsat să se înţeleagă că doreşte schimbarea unor aspecte ale acordului şi a cerut ridicarea sancţiunilor care îi afectează exporturile de cereale.

„Negocierile referitoare la prelungirea coridorului pentru cereale vor începe într-o săptămînă şi vom înţelege poziţiile tuturor părţilor”, a spus ministrul Iuri Vaskov într-o conferinţă pe teme agricole.

„Cred că va prevala raţiunea şi coridorul va fi extins”, a adăugat oficialitatea ucraineană.

Vaskov a adăugat, fără a oferi detalii, că presiunile exercitate asupra Rusiei vizează nu doar prelungirea coridorului, dar şi îmbunătăţirea modului în care ea lucrează.

„Vedem că inamicul începe să pună condiţii. Înţelegem că va fi dificil - aşa cum a fost şi în noiembrie” 2022, a explicat reprezentantul Kievului.

Iniţiativa Cereale pe Marea Neagră (BSGI) a creat un coridor de tranzit pe mare şi a fost menită să soluţioneze penuria alimentară la nivel mondial, clienţii exporturilor de cereale ucrainene fiind unele dintre cele mai sărace ţări din lume. Ţări în curs de dezvoltare, precum Somalia şi Eritreea, se bazează şi ele masiv pe importuri de grîu din Rusia.

Kievul a acuzat în mod repetat Rusia de întîrzierea inspecţiilor vaselor ce transportă produse agricole ucrainene, ceea ce a dus la pierderi pentru producători. Moscova a respins acuzaţiile, susţinînd că îşi respectă toate obligaţiile care îi revin în virtutea BSGI.

Pînă la data de 13 februarie, exporturile de cereale ucrainene în sezonul 2022-2023, care se încheie în iunie, scăzuseră cu 29% pînă la 29,2 milioane de tone, ca urmare a dificultăţilor logistice cauzate de invazia rusă, dar şi a unei recolte mai mici.

Sindicatul producătorilor de cereale ucraineni UGA a estimat că producţia de cereale în 2023 va fi în jur de 64,8 milioane tone, faţă de 72,7 milioane tone anul trecut. Exporturile de grîu ucrainene ar putea atinge 14 milioane tone, iar cele de porumb 20 milioane tone.

Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

SUA încurajează Ucraina să atace instalații militare rusești din Crimeea

Statele Unite ale Americii consideră că peninsula ucraineană Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, ar trebui cel puţin demilitarizată, iar Washingtonul consideră legitime atacurile ucrainene asupra unor ţinte militare de pe acest teritoriu, a transmis subsecretarul de stat al SUA, Victoria Nuland.

Crimeea - care include portul Sevastopol, unde este staţionată Flota Rusiei la Marea Neagră - este considerată de către diplomaţi occidentali şi ruşi drept principalul punct critic al războiului din Ucraina, notează Reuters, potrivit Agerpres. „Nu contează ce decid ucrainenii în legătură cu Crimeea în ceea ce priveşte unde anume aleg să lupte etc., Ucraina nu va fi sigură decît dacă în Crimeea se va produce minimum, minimum o demilitarizare”, a declarat Victoria Nuland la Carnegie Endowment for International Peace, în Washington.

Zelenski exclude orice acord de pace care implică vreo cedare teritorială Rusiei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski exclude orice acord de pace cu Rusia care să implice vreo cedare către aceasta din teritoriul Ucrainei, transmite joi agenţia EFE, citînd dintr-un interviu pe care liderul ucrainean l-a acordat postului BBC.

„Orice compromis teritorial ne va transforma într-un stat mai slab”, consideră Zelenski, care mai crede că „armele sînt singurul limbaj pe care Rusia îl înţelege”.

„Nu este o problemă de compromis în sine. Nu ne este frică de ele, în viaţă facem milioane de compromisuri. Dar întrebarea este „cu cine ?”. Compromisuri cu (preşedintele rus Vladimir) Putin ? Nu, pentru că nu există încredere”, a indicat preşedintele ucrainean.

În interviul acordat înaintea împlinirii unui an de la lansarea campaniei militare ruse contra ţării sale, Zelenski a estimat că ofensiva militară rusă de primăvară a început deja. „Atacurile ruse vin deja din mai multe direcţii”, a remarcat el, exprimîndu-şi speranţa că vecinul belarus aliat al Moscovei „nu se va alătura” războiului. Dar „dacă o face, vom lupta şi vom supravieţui”, a continuat el, avertizîndu-l cu acest prilej pe omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko că ar face „"o greşeală enormă” dacă ar permite din nou armatei ruse să folosească teritoriul Belarusului pentru a ataca Ucraina.

Pe de altă parte, Zelenski a reafirmat dorinţa sa ca Ucraina să continue apropierea de UE, atît în ce priveşte „valorile” cît şi legăturile economice. „Acesta este drumul pe care-l alegem”, dar Ucraina are nevoie în acelaşi timp de „garanţii de securitate” şi „armele moderne” sînt singurele care pot „accelera” drumul către pace, a mai spus preşedintele ucrainean, reiterînd cererile sale adresate ţărilor occidentale să ofere Ucrainei mai multe arme şi muniţii.

El sugerase anul trecut în decembrie ceea ce a denumit a fi un „plan de pace” în 10 puncte, pe care l-a discutat, printre alţii, şi cu preşedintele SUA, Joe Biden. Zelenski cerea Rusiei în acest plan să-şi retragă trupele din toate teritoriile ucrainene, inclusiv din Crimeea, şi să fie restabilite frontierele de stat ale Ucrainei, aşadar Moscova să accepte înfrîngerea.

Kremlinul a declarat în repetate rînduri că este deschis negocierilor de pace cu Ucraina, dar că nu vede nicio dorinţă din partea Kievului de a face acelaşi lucru şi a acuzat Ucraina că s-a retras de la negocieri, după ultimele tratative desfăşurate în martie anul trecut, pentru că aşa i-ar fi cerut Washingtonul.

Trupele ruse desfăşoară în prezent în estul Ucrainei o ofensivă în care avansează constant, dar foarte lent şi cu preţul unor mari pierderi în oameni şi echipamente.

Atacurile rușilor din ultima zi au ucis 9 oameni și au rănit alți 24 în 7 regiuni ucrainene

Forțele ruse au atacat în ultima zi 7 regiuni ucrainene iar 9 oameni au murit și 24 sînt răniți, transmite Kyiv Independent.

Rusia a lovit 16 așezări și o comunitate din regiunea Donețk, atacuri în urmă cărora 5 civili au murit iar alți 10 au fost răniți, potrivit guvernatorului Pavlo Kirilenko.

Statul major general al Forțelor Armate ucrainene a raportat că Rusia a lansat 24 de atacuri aeriene și peste 50 de atacuri cu sisteme de salve de rachete pe 16 februarie.

Ministerul britanic al Apărării: 60.000 de soldați ruși au murit de la începutul invaziei

Ministerul britanic al Apărării susține că 60.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul invaziei din Ucraina, care săptămîna viitoare marchează un an de război. Totodată, instituția transmite că numărul victimelor „a crescut semnificativ din septembrie 2022, atunci cînd a fost impusă «mobilizarea parțială»”.

Recruții din închisori folosiți de Wagner ar fi înregistrat decese la unul din doi bărbați.

Zelenski: Prioritare sînt menținerea situației pe front și pregătirea pentru orice pas de escaladare al inamicului

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în mesajul său nocturn de joi că prioritatea sa în acest moment este de a rezista atacurilor ruse și de a se pregăti pentru o eventuală contraofensivă.

„Menținerea situației pe front și pregătirea pentru orice pas de escaladare al inamicului – aceasta este prioritatea pentru viitorul apropiat”, a spus acesta.

Oficiali NATO au discutat săptămîna aceasta nevoia de mai mult echipament militar pentru Kiev, iar Marea Britanie și Polonia au căzut de acord, după ce liderii lor s-au întîlnit joi, ca sprijinul să fie sporit.

Oficialii americani au sfătuit Ucraina să amîne orice contraofensivă pînă cînd ajung livrările SUA de armament sînt desfășurate iar antrenamentele au fost efectuate.

Sursa: digi24.ro