Rusia este îngrijorată de contactele dintre oficialități de la Zagreb și Kiev pe tema "returnării teritoriilor necontrolate" din estul Ucrainei, fapt ce contravine acordurilor de pace de la Minsk, a relatat sîmbătă presa rusă, citînd o declarație a MAE de la Moscova, transmite agenția de presă croată HINA.

La sfîrșitul lui august, mai multe oficialități croate — printre care fostul ministru al justiției, Vesna Skare-Ozbolt, fostul ministru adjunct de interne Josko Moric și fostul președinte al comisiei guvernamentale pentru refugiați și persoane strămutate, Lovro Pejkoic — au participat la mai multe întîlniri cu oficialități ucrainene la Kiev, a relatat agenția rusă TASS.

Potrivit informațiilor din presă, la reuniuni au fost discutate chestiuni precum "returnarea teritoriilor necontrolate pe baza experienței Croației din anii 1990", a menționat MAE rus. Aceasta a fost o "experiență negativă", dat fiind că operațiunile Zagrebului din 1995 s-au concretizat prin 250.000 de refugiați sîrbi și numeroase decese, a adăugat MAE rus, făcînd referire la Operațiunea Furtuna (lansată la 4 august 1995, soldată cu dispariția efemerei Republici Sîrbe Krajina, autoproclamată de secesioniștii sîrbi pe circa o treime din teritoriul croat, Operațiunea Furtuna a pus capăt războiului din Croația — n.r.).

"Orice fel de menționare a scenariilor militare față de Donbas (regiune separatistă din estul Ucrainei — n.r.) par deosebit de greșite și de imorale acum, în primele zile ale acordului de încetare a focului în vederea începerii anului școlar, agreat în cadrul formatului Normandia (Germania, Rusia, Ucraina și Franța — n.r.)", mai scrie MAE rus.

Skare-Ozbolt, Moric, Pejkovic și secretarul de stat în MAE croat, Zdravka Busic, sînt membri ai forței de reacție a guvernului croat pentru cooperarea croato-ucraineană, menționează HINA. Ei au organizat vineri o conferință de presă la Zagreb pentru a explica faptul că țara lor nu face nimic în afara acordurilor de pace de la Minsk și că nu are "o agendă ascunsă". Oficialitățile croate au insistat că modelul croat a trezit interesul ONU, care ar dori să aplice aceste soluții în încercarea de a rezolva diverse conflicte, din Georgia și pînă în Siria.

Sursa: Agerpres