Elementele antibalistice din România afectează securitatea Rusiei, anunţă Ministerul rus de Externe, avertizînd Alianţa Nord-Atlantică şi Statele Unite că este vorba de o decizie greşită şi de o încălcare a Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF).

"Instalarea elementelor antirachetă în România afectează interesele de securitate ale Rusiei", a transmis miercuri Ministerul rus de Externe, conform Interfax.

"Decizia Statelor Unite de a instala elemente antibalistice în România este greşită, existînd riscul afectării echilibrului strategic", a subliniat diplomaţia rusă.

"În plus, este vorba de o încălcare de către Statele Unite a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare", a reiterat Moscova.

Activarea sistemului antibalistic din România va permite apărarea Europei de ameninţările unor ţări ca Iranul, a afirmat acum cîteva ore Robert Bell, emisarul Pentagonului în Europa, reiterînd poziţia Statelor Unite că elementele antirachetă de la Deveselu nu sînt îndreptate împotriva Rusiei. "Acum, NATO va avea capacităţile militare de a apăra Europa", a declarat Robert Bell referindu-se la integrarea elementelor antibalistice de la Deveselu (judeţul Olt) în sistemul antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice. "Iranul continuă să suplimenteze capacităţile balistice, iar noi trebuie să fim pregătiţi. Sistemul antirachetă (din România - n.red.) nu este îndreptat împotriva Rusiei", a subliniat Bell, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Rusia va dezvolta noi rachete intercontinentale, capabile să contracareze sistemele antirachetă americane instalate de NATO în România şi Polonia, a avertizat marţi Serghei Karakaiev, şeful Comandamentului forţelor strategice ruse. Rusia a început să lucreze la îmbunătăţirea capacităţilor pentru depăşirea sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice, a spus Karakaiev. "S-a decis acest lucru în contextul în care Statele Unite nu se opresc după ce au obţinut şi continuă îmbunătăţirea sistemului de apărare antibalistică, inclusiv prin instalarea unor elemente în Europa. De aceea, acordăm o atenţie specială optimizării capacităţilor care să permită depăşirea sistemului antirachetă", a explicat Serghei Karakaiev.

"Rusia va introduce noi tipuri de rachete intercontinentale, care vor avea traiectorii greu de anticipat; de asemenea, vom avea noi mijloace de a depăşi sistemul antirachetă NATO", a subliniat Karakaiev. "Forţele balistice ruse sînt capabile să lanseze atacuri simultane din mai multe direcţii", a insistat oficialul militar rus. Şeful Comandamentului forţelor strategice ruse a avertizat că, pînă în anul 2021, Rusia va avea un număr egal de platforme pentru rachete intercontinentale fixe şi mobile.

Recent, Moscova a reiterat că este "extrem de preocupată" de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmînd că sînt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizînd că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra. "Sîntem extrem de preocupaţi în legătură cu sistemele antirachetă americane instalate în România şi în viitor în Polonia, care sînt interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. În mod evident, instalarea acestor sisteme antibalistice în Europa are rolul contracarării Rusiei. Moscova intenţionează să ia toate măsurile necesare pentru garantarea securităţii", a transmis recent Ministerul rus de Externe.

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sînt îndreptate împotriva Rusiei, avînd rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul şi Coreea de Nord.

Rusia a avertizat de mai multe ori că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerînd României şi SUA să conştientizeze "responsabilitatea" montării acestor sisteme şi să renunţe la plan "cît nu este prea tîrziu". În martie 2015, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sînt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune - sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia. Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat în mai multe rînduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sînt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sînt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord.

Mihai DRAGHICI (Mediafax)