România este pe primele locuri în Europa în privința cazurilor de violență în familie, cu 1.156 persoane ucise în perioada 2017-2022, nu mai puțin de 217.702 infracțiuni de violență domestică și 8.499 persoane trimise în judecată pentru violență în familie, scrie Denis Grigorescu în Adevărul.ro.

Din păcate, în multe familii din România se practică încă un tip de patriarhat rudimentar și brutal, în care soțiile sunt bătute des de către soți sau copiii de către tați. Practic, violența în familie e la ea acasă în România de ani de zile și, perpetuată, lasă constant traume psihice și fizice pe termen lung în rîndul a mii de familii.

Zilele trecute, a fost promulgată legea ce extinde de la șase luni la un an durata maximă pentru care se poate emite ordinul de protecţie. Marea problemă este însă că ordinele de protecție se respectă în puține cazuri.

În primele șase luni ale acestui an, conform datelor furnizate de Poliția Română pentru „Adevărul”, polițiștii au emis 6.104 ordine de protecție provizorii, 2.553 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată. În anul 2022, polițiștii au emis 12.972 de ordine de protecție provizorii.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate de la începutul anului 1.981 de infracțiuni, cu 30% mai multe față de perioada similară a anului 2022, dintre care 1.298 în mediul urban și 683 în rural.

„Adevărul” a vorbit despre aceste statistici teribile, despre cauze și soluții cu Andreea Bragă, coordonatoare Advocacy la Centrul FILIA, psihologul Elena Sachelarie, europarlamentarul Ramona Strugariu, Alina Gorghiu, ministrul Justiției și cu o victimă a violenței în familie.

În 2022, conform datelor furnizate pentru ”Adevărul” de către Ministerul Justiției, 191 de persoane, dintre care 38 de minori, au fost ucise din cauza violențelor în familie, fiind înregistrate în total 725 de cazuri de lovire. Tot în 2022, 1.478 persoane au fost trimise în judecată pentru violență în familie, dintre care 680 pentru loviri sau alte violențe.

„Sunt multe victime care își retrag plîngerile”

„Extrem de puține plîngeri penale în cazurile de violență în familie ajung să fie soluționate într-un termen rezonabil și acest lucru descurajează victimele, pentru că sunt multe victime care își retrag plîngerile din teama față de agresor sau pentru că nu reprezintă fapte suficient de grave pentru a fi trimise în judecată”, spune Andreea Bragă.

Comparativ cu statele europene, în România lipsesc în primul rînd politici care să facă din violența împotriva femeilor o problemă prioritară.

„Degeaba avem și lege și politici dacă oamenii care ar trebui să sprijine femeile și fetele care se confruntă cu violența cred că ele sunt vinovate, că au provocat sau le trimit înapoi acasă la agresor sau le resping pe baza prejudecăților rasiste și clasiste că așa e la ei. Diferența dintre noi și alte state europene este faptul că acolo politicile în domeniul egalității de gen, a prevenirii violenței de gen sunt mai mult decît o bifă și că autoritățile publice își fac treaba și pun în centrul muncii lor interesele victimelor violenței nu reprezintă excepția”, conchide Andreea Bragă.

Infracțiunile de violență domestică, creștere alarmantă

Conform unui răspuns trimis de Poliția Română la solicitarea „Adevărul”, din 2017 și pînă în prezent a crescut mult numărul infracțiunilor de violență domestică. Practic, în perioada 2017-2022 au fost înregistrate nu mai puțin de 217.702 infracțiuni de violență domestică.

„În anul 2017, au fost sesizate 36.245 de infracțiuni circumscrise Legii nr. 217/2003, privind prevenirea și combaterea violenței domestice, în anul 2018 au fost sesizate 38.445 infracțiuni, în anul 2019 au fost sesizate 44.094, în anul 2020 au fost sesizate 43.712, în anul 2021 au fost sesizate 49.081, în anul 2022 au fost sesizate 55.206 fapte”, au declarat reprezentanții Poliției Române pentru ”Adevărul”.

„M-a bătut de zeci de ori, iar polițiștii i-au dat doar o amendă”

Elena S. (38 de ani) este una dintre numeroasele victime ale violenței domestice din România. Locuiește în Câmpulung Muscel și are doi copii, în vîrstă de șase și respectiv zece ani, cu cel care trebuia să îi fie suflet pereche și sprijin, dar care a ajuns un agresor foarte violent. Cei doi au fost căsătoriți aproape 14 ani, iar de o lună sunt în procedură de divorț.

„Avea multe seri în care venea băut și țipa la mine de față cu copiii, eu puneam totul pe seama băuturii... O dată mi-a dat în umăr și peste mîini cu o umbrelă, iar altă dată mi-a învinețit obrajii... În ultima vreme, copiii stau mai mult la părinții mei... Nu e normal. M-a bătut de zeci de ori, iar polițiștii i-au dat doar o amendă. Pînă la urmă, după ce m-a bătut rău în Primăvară, i-am făcut plîngere la Parchet și am scos certificat medico-legal. L-au ținut în arest doar o zi, iar acum e cercetat în libertate. Asta e justiția din România...”, oftează Elena S.

„Superioritatea masculină și subordonarea femeii”

„În România, cauzele cel mai des întîlnite sunt legate de credințele și atitudinile adînc înrădăcinate cultural, ce favorizează rolul dominant al bărbatului sau superioritatea masculină și rolul de subordonare al femeii, lipsa de educație, cunoscut fiind faptul că violența se învață și se perpetuează, sărăcia, lipsa reacției sociale, instituțiile slabe ale statului și lipsa lor de implicare, procedurile care îngreunează combaterea fenomenului și nu în ultimul rînd interesul diminuat al factorului politic în ceea ce privește fenomenul. Aș adăuga lipsa de compasiune care este din ce în ce mai evidentă la nivelul societății românești”, consideră psihologul Elena Sachelarie.

Modelul de familie violentă se reproduce în opinia psihologului Elena Sachelarie, copiii crescuți în astfel de medii violente vor urma, atunci cînd își vor forma propria familie, același model de comportament.

„E nevoie de mai multă determinare”

Europarlamentarul Ramona Strugariu a inițiat mai multe acțiuni de conștientizare pe tema violenței domestice. Costul anual al violentei împotriva femeilor a fost estimat (în 2019) la 290 de miliarde de euro pe an în Uniunea Europeană. În România, costul anual al violenței împotriva femeilor se ridică la aproximativ 12 miliarde de euro.

„S-au înmulțit îngrijorător cazurile de violență domestică, uneori cu final tragic, comise chiar în timp ce împotriva agresorilor erau emise ordine de protecție. Cu toate acestea, pedepsele primite de agresori sunt, adesea, orientate către minimum prevăzut de legea penală. Și aici e nevoie de mai multă determinare din partea autorităților de aplicare a legii și a instanțelor”, consideră Ramona Strugariu.

„Violența domestică este cea mai dureroasă”

„Adevărul” a stat de vorbă și cu Alina Gorghiu, ministrul Justiției, legat de cazurile numeroase de violență domestică.

„Violența domestică este, însă, de departe cea mai dureroasă. Pentru că locul care ar trebui să fie cel mai în siguranță devine o arenă în care abuzatorii fac legea. Sunt multe cazuri de violență domestică înregistrate, da, așa este. Dar este și o urmare a curajului tot mai mare al victimelor, rudelor și vecinilor acestora de a se adresa autorităților”, declară Alina Gorghiu.

Un proiect de lege foarte important pentru societate, aprobat de Guvern și înregistrat, acum cîteva zile, la Senat, este cel privind ordinul de protecție, inițiat de Ministerul Justiției în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne.

Concret, după ce proiectul de lege va fi promulgat, ordinul de protecție provizoriu și ordinul de protecție nu se vor aplica doar în cazul violenței domestice, vor proteja victima indiferent cine este agresorul. Intervenția va fi foarte rapidă, iar protecția asigurată va fi solidă la toate formele de violență: hărțuire online, apelurile telefonice multiple, la ore nepotrivite, la miezul nopții, urmărirea în mod repetat, fără drept sau interes legitim, a unei persoane, supravegherea locuinței.

În plus, prin această lege vor funcționa împreună ordinul de protecție și sistemul de monitorizare, ”brățara electronică”. Utilizarea monitorizării electronice va evita situațiile acelea în care agresorii tot se apropiau de victime, în ciuda ordinelor de protecție emise, iar Poliția află prea tîrziu, după un nou episod de violență.

În opinia ministrului Justiției, fiecare agresor trebuie să suporte rigorile legii în raport cu gravitatea faptei.

„Cine greșește, trebuie să plătească! (...). Există pași înainte pentru combaterea violenței. Și se vor mai face, vă garantez”, conchide ministrul Alina Gorghiu.

Articol preluat din Adevărul.ro