Românii ocupă locul doi în Uniunea Europeană la frecvența bețiilor, potrivit Eurostat. 35% dintre români recunosc că au obiceiul să bea peste măsură cel puțin o dată pe lună. Doar danezii îi întrec, arată statistica europeană.

Totuși, în ceea ce privește consumul zilnic de alcool, Portugalia, Spania și Italia ocupă primele locuri în clasament. Însă cetățenii acestor țări nu exagerează cu băutura.

Eurostat a mai constatat că odată cu înaintarea în vîrstă crește și consumul zilnic de alcool. Cel mai puțin beau persoanele cu vîrste cuprinse între 15 și 24 de ani și cel mai mult, cele de peste 75 de ani. 

În toate statele UE, bărbații au băut alcool mai des decît femeile. 

Ce consecințe are consumul de alcool

Psihiatrul Călin Bîrleanu a vorbit despre acest subiect la Digi24. El spune că cele mai noi cercetări arată că nu există, de fapt, o „cantitate benefică” de alcool, chiar dacă există un mit: Domnule, bunicul meu bea un pahar de vin, o țuică, un păhărel de ceva în fiecare dimineață și a trăit pînă la 90 de ani!

El spune că în obiceiul de a consuma alcool nu este vorba despre o dependență, ci despre un comportament susținut de grupul intim, de familie: am văzut pe mama, pe tata, fac și eu la fel. „Comportamentele care au rădăcini sociale sunt cel mai greu de atacat”, atrage atenția psihiatrul. 

Efectele pe termen scurt ale consumului de alcool pot da senzația că sunt pozitive – relaxare, diminuarea stresului, reducerea inhibiției, în unele cazuri. Pot fi însă și probleme de memorie pe termen scurt pentru unii consumatori, poate fi afectată coordonarea, vederea.

În schimb, pe termen lung, un consum toxic sau chiar un consum moderat de alcool poate dezvolta toleranță și acesta este cel mai mare risc. Sunt anxios, am supărare, încerc să o înec cu alcool, cum se zice în popor, și se dezvoltă toleranța care duce automat către un consum crescut de alcool și în final la dependență. Pot apărea probleme de concentrare, probleme de memorare, probleme de integrare în grupul social sau profesional, a explicat la Digi24 psihiatrul Călin Bîrleanu.

Specialistul consideră că datele Eurostat nu reflectă întrutotul realitatea și sunt „extrem de optimiste”. În România profundă, în mediul rural, situația este și mai gravă: femeile consumă alcool laolaltă cu bărbații și de multe ori și copiii încep să consume de la vîrste foarte mici. 

Pe de altă parte, în multe state, inclusiv în România, socializarea este suprapusă peste consumul de alcool.