Statele membre din Europa de Est ale NATO se oferă să reducă costurile pentru trupele americane staționate pe teritoriul lor, pentru a descuraja administrația Trump să-și reducă prezența militară în regiune, potrivit unor surse familiarizate cu situația citate de Bloomberg.

Propunerea este pregătită pentru o reuniune a alianței cu subsecretarul american al Apărării pentru politici, Elbridge Colby, care va avea loc la Bruxelles pe 27 august, și reflectă urgența menținerii unei forțe de descurajare credibile împotriva Rusiei, pe fondul revizuirii de șase luni a prezenței militare a Pentagonului în Europa.

Revizuirea include un chestionar american cu termen limită pe 28 august, consultat de Bloomberg, care a surprins capitalele europene în plină vară cu întrebări menite să evalueze sprijinul acordat planurilor lui Donald Trump, inclusiv dacă țările au „susținut public” politica sa externă, cu privire la restricțiile privind utilizarea bazelor militare americane și dacă națiunile cheltuiesc bani cu contractanții americani din domeniul apărării.

Numărul trupelor americane din Europa oscilează între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții, peste o treime dintre acestea fiind staționate în Germania. Europa de Est găzduiește un număr mai mic de trupe — de la cîteva sute în țările baltice pînă la cîteva mii în Polonia. Țările de pe flancul estic al NATO își vor exprima dorința fermă de a găzdui cît mai mulți soldați americani, ceea ce explică de ce s-ar oferi să suporte o parte mai mare din costuri, au afirmat sursele.

Cei mai mari membri europeni ai NATO poartă discuții pentru a coordona un răspuns care să evite declanșarea furiei președintelui american, care a izbucnit de cînd au refuzat să participe la războiul americano-israelian împotriva Iranului. Mulți dintre acești aliați consideră în mare măsură chestionarul, pe care îl atribuie lui Colby, ca o încercare de a-i forța să se alinieze ideologic în schimbul protecției SUA.

După șocul inițial, s-a instalat un consens între capitalele statelor membre cu privire la un răspuns constructiv și, în general, s-a conturat o înțelegere comună potrivit căreia toți aliații au în continuare nevoie și doresc prezența trupelor americane în Europa, au afirmat aceste surse.

„Există chestiuni asupra cărora sîntem de acord cu Statele Unite și chestiuni asupra cărora nu sîntem de acord. În timp, vom răspunde și noi la acest chestionar”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb. „Nu îl consider o presiune, ci modul în care funcționează actuala administrație americană.”

Oana Lungescu, cercetătoare distinsă la centrul de studii de apărare britanic RUSI și fostă purtătoare de cuvînt a NATO, a remarcat că compromisurile privind desfășurarea trupelor și vînzările de arme nu erau neobișnuite, dar, în general, erau mai puțin evidente și conflictuale.

„Această mișcare riscă să încurajeze competiția între aliați care încearcă să cîștige favoarea Washingtonului”, a spus ea, adăugînd că, deși un anumit proces al SUA privind revizuirea ar putea fi util, dovezile de pînă acum arată că administrația nu s-a bazat prea mult pe proces, ci mai degrabă pe „loialitatea percepută, afinitatea ideologică și capriciile președintelui, mai degrabă decît pe strategia pe termen lung, percepția amenințărilor și necesitatea unității NATO”.

Chestionarul a sosit în august, iar revizuirea de șase luni a prezenței militare americane în Europa, inițiată de administrația Trump, urmează să se încheie pînă în decembrie. SUA au anunțat deja reduceri semnificative ale resurselor militare pe care Washingtonul le-ar trimite în cazul unui atac, iar aliații se pregătesc acum pentru o reducere a numărului de trupe și a echipamentului staționat în prezent în Europa.

O revizuire globală a poziției forțelor americane, anunțată la începutul mandatului său, nu s-a concretizat, iar aliații au crezut că a fost abandonată, dar a fost reluată ca un proiect exclusiv european după furia lui Trump față de ceea ce el a perceput ca o lipsă de sprijin pentru războiul său din Iran.

Deși majoritatea țărilor europene au acordat SUA acces la baze aeriene pentru a duce războiul — Spania a fost o excepție notabilă —, unii lideri europeni au criticat public războiul, stîrnind mînia președintelui american.

Unii aliați vor oferi un răspuns general mai cuprinzător pentru a evita să răspundă în detaliu la unele dintre cele mai neobișnuite întrebări, și anume dacă țările ar fi dispuse să susțină public măsurile de politică externă ale SUA sau să condamne politicile industriale de apărare „made in Europe”.

Unii aliați europeni au pus sub semnul întrebării, în privat, cît de serios este chestionarul și consideră că deciziile ar fi putut fi deja luate în vederea obținerii unui rezultat concret pentru alegerile de la jumătatea mandatului.

Se preconizează că această evaluare va reduce și mai mult prezența militară americană în Europa. Statele Unite au anunțat deja că vor retrage 5.000 de soldați din Germania și vor redistribui alte forțe fără a le înlocui. Trump s-a angajat însă să trimită trupe suplimentare în Polonia, invocînd alegerea naționalistului Karol Nawrocki în funcția de președinte.

De asemenea, SUA reduc drastic resursele militare destinate unui atac asupra aliaților NATO. Reducerile vizează bombardierele strategice, pe care Europa nu le deține, dronele și navele militare.

Pentagonul nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii prin care se cerea confirmarea vizitei lui Colby la Bruxelles.