Institutul Național de Statistică a publicat primele date provizorii ale Recensămîntului Populației și Locuințelor care s-a desfășurat în acest an.

Așa cum s-a promis încă din Vară, Institutul național de Statistică a dat publicității, Vineri, 30 Decembrie, primele rezultate provizorii ale Recensămîntului Populației și Locuințelor.

Din acesta, aflăm că România are o populație rezidentă de 19.053.815 persoane, din care predomină sexul feminin, respectiv 51,5%.

Față de populația rezidentă înregistrată la Recensămîntul precedent, în anul 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori. Din 42 de județe, inclusiv municipiul București, 39 au pierdut din numărul de locuitori.

Excepțiile le constituie județul Ilfov care a cîștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au cîștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori.

"În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin).

În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de județele Prahova (-67,8 mii, reprezentînd 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentînd 9,3%)", potrivit INS.

Îmbătrînire demografică

Procesul de îmbătrînire demografică s-a adîncit, comparativ cu 10 ani în urmă, remarcîndu-se creșterea ponderii populației vîrstnice (de 65 ani și peste).

Deși numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115.700 persoane, ponderea lor în total populație a urcat ușor la 16,1%, față de 15,9% în 2011, în timp ce ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a înregistrat o creștere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale.

Structura etnică și confesională a populației rezidente a României

La Recensămînt, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici.

Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României).

"S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la Recensămînt a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%).

Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).

Potrivit liberei declarații a celor 16.551,4 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populației rezidente pentru care această informație a fost disponibilă.

Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, iar 2,5% penticostală. Ponderi între 0,4% - 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană cîte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației", mai relevă datele statistice.

Structura populației rezidente pe stări civile

Aproape jumătate din populația rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 4.495,5 mii bărbați și 4.629,7 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populației rezidente.

Structura după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri), 40,5% nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,0% nivel superior. La RPL2021 erau analfabete 143,6 mii persoane, față de 245,4 mii în 2011.

Structura populației după statutul activității curente

Populația activă este de 8.185,0 mii persoane, fiind compusă din 7.689,0 mii persoane ocupate și din 496,1 mii șomeri. Populația inactivă cuprinde 10.868,8 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0%).