Alipirea la Rusia a fost votată de 96,6 la sută dintre alegători

Alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia a fost aprobată de 96,6 la sută dintre alegători la referendumul organizat duminică, potrivit rezultatelor definitive comunicate luni dimineaţa de premierul prorus Serghei Aksionov, pe contul său de Twitter. Parlamentul Crimeei s-a reunit în cursul dimineţii pentru a aproba oficial candidatura Crimeei la integrarea în Rusia, sprijinindu-se pe acest referendum considerat nelegitim la Kiev şi în Occident.

Occidentalii se pregătesc să riposteze

Occidentalii au condamnat duminică referendumul "ilegal" din Crimeea, iar UE urmează să decidă luni sancţionarea unor oficiali ruşi, fără să vizeze însă conducerea statului, pentru a păstra deschisă uşa dialogului cu Moscova.

Preşedintele american Barack Obama a evocat eventuale sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, avertizîndu-l pe omologul său rus Vladimir Putin că Statele Unite şi aliaţii săi nu vor recunoaşte "niciodată" referendumul care a avut loc duminică în Crimeea.

Japonia şi Canada s-au alăturat, la rîndul lor, condamnărilor occidentale. Autorităţile de la Tokyo au cerut luni Rusiei să nu anexeze Crimeea, iar Ottawa a evocat "ilegitimitatea pretinsului referendum".

Oficialii de la Bruxelles, asemenea liderilor de la Wahington, au reacţionat încă de duminică, afirmînd că UE consideră "illegal şi ilegitim" referendumul, care este "contrar Constituţiei ucrainene şi normelor internaţionale", potrivit unui comunicat comun dat publicităţii de preşedintele Consiliului UE, Herman Van Rompuy, şi de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

De altfel, secretarul de Stat John Kerry a reafirmat, într-o discuţie la telefon cu omologul său rus, Serghei Lavrov, că "Statele Unite nu vor recunoaşte rezultatul" scrutinului.

"În urma acestui referendum ilegal, Rusia începe, de facto, anexarea teritoriului ucrainean", a reacţionat şi preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite.

La rîndul său, preşedintele francez Francois Hollande a calificat scrutinul drept o "pseudo-consultare" şi a avertizat încă de sîmbătă că, "dacă pînă luni nu are loc o detensionare a situaţiei, vor fi folosite sancţiunile" decise de liderii UE la reuniunea extrordinară din 6 martie pe tema crizei din Ucraina.

De asemenea, Londra, care a avut pînă acum o poziţie rezervată, a apreciat că este momentul ca UE "să adopte măsuri restrictive mai severe", potrivit şefului diplomaţiei britanice, William Hague.

La Bruxelles, o reuniune la nivel de ambasadori urma să finalizeze duminică seara sancţiunile specifice împotriva oficialilor ruşi sau ucraineni proruşi, vizînd restricţii la acordarea vizelor şi blocarea conturilor din străinătate. Nicio informaţie oficială nu va fi însă dezvăluită înainte de reuniunea de luni în legătură cu lista persoanelor vizate, care ar putea include între "20 şi 30 de nume", potrivit unei surse europene. Lista "urmează să fie limitată, dar semnificativă politic, pentru a trimite un semnal clar" Moscovei, a precizat o altă sursă. "Va fi vorba depre parlamanetari, membri ai structurilor de securitate, responsabili din Ministerul Apărării", a adăugat sursa menţionată. Oficiali proruşi din Crimeea vor fi, de asemenea, vizaţi de aceste sancţiuni.

Deocamdată, este exclus ca pe lista persoanelor vizate de sancţiuni să fie incluşi membri ai Guvernului rus, deoarece ar fi "dificil" să fie sancţionate persoanele cu care se încearcă negocierea unei soluţii politice pe tema crizei din Ucraina.

Sancţiunile economice, sub semnul întrebării

Între timp, capitalele europene se întreabă în legătură cu intenţiile lui Vladimir Putin după referendumul din Crimeea. "Se va mulţumi cu anexarea Crimeei la Rusia, sau va încerca să meargă mai departe în estul Ucrainei? ", s-a întrebat un diplomat european de la Bruxelles.

Mai mulţi oficiali europeni consideră însă că atitudinea Moscovei din ultimele zile nu aduce optimism privind criza din Ucraina. "Rusia a blocat pînă acum orice opţiune în vederea soluţionării crizei, orice progres privind detensionarea şi, aparent, vrea să impună o situaţie pe care nu o putem accepta", a apreciat duminică ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.

În cazul în care criza se va agrava, UE are în vedere un al treilea set de sancţiuni, cu un mai mare impact pentru Moscova, deoarece vizează relaţiile economice şi comerciale cu Bruxelles.

De altfel, şefii de stat şi de Guvern din cele 28 de state membre UE vor avea ocazia să discute despre eventualitatea aplicării acestor sancţiuni la summitul european programat pentru joi şi vineri la Bruxelles.

Mediile economice, în special din Germania, s-au arătat public îngrijorate în legătură cu posibilitatea impunerii acestor sancţiuni. Proprietarul companiei energetice EON, Johannes Teyssen, a avertizat, astfel, în legătură cu riscul ca relaţiile cu Rusia, cel de-al treilea partener economic al UE, să fie "considerabil afectate".

La rîndul său, premierul bulgar Plamen Oreşarski s-a declarat rezervat în legătură cu impunerea sancţiunilor economice, subliniind că mai multe ţări din estul Europei "ar avea de suferit" în acest caz. Bulgaria depinde în mare parte de livrările de gaze din Rusia care tranzitează Ucraina, pentru aprovizionarea energetică a Sofiei.

Estul Ucrainei se agită pe fondul separatismului din Crimeea

Manifestanţii proruşi, încurajaţi de referendumul separatist din Crimeea, au procedat duminică la o demonstraţie de forţă în marile oraşe industriale din estul Ucrainei, care devin noi "puncte fierbinţi".

La Doneţk, fostul fief al preşedintelui Viktor Ianukovici, destituit în februarie, manifestanţi proruşi au pătruns duminică în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU), la finalul unei manifestaţii de 2.000 de persoane în favoarea alipirii la Rusia. Manifestanţii, care cereau eliberarea liderului lor, "guvernatorul" autoproclamat Pavlo Gubarev, au luat cu asalt cele două clădiri, practic fără să întîmpine vreo rezistenţă din partea forţelor de ordine.

La puţin timp după această demonstraţie de forţă, ei au ocupat sediile Uniunii industriale din Donbas, holdingul condus de oligarhul Serghei Taruta, numit recent în postul de guvernator al regiunii Doneţk de către noile autorităţi de la Kiev.

În timp ce Crimeea vota, duminică, pentru alipirea sa la Rusia, aproximativ 6.000 de manifestanţi proruşi au organizat la Harkiv, în estul Ucrainei, în pofida interdicţiei justiţiei, un miting-referendum pentru autonomie şi pentru "suveranitatea" limbii ruse. Organizatorii adunării din acest oraş industrial, o fostă capitală a Ucrainei, au distribuit "buletine" în favoarea "federalizării economice" şi "suveranităţii lingvistice", pentru a fi completate şi introduse într-un sac din plastic.

La începutul manifestaţiei, un executor judecătoresc a venit în faţa manifestanţilor pentru a le prezenta interzicerea adunării. Huiduit de către mulţime, el a fost nevoit să se refugieze într-un vehicul aparţinînd poliţiei, pe care manifestanţii l-au blocat pentru o scurtă perioadă de timp, după care l-au lăsat să plece.

Scandînd "Rusia!", "Referendum", "Crimeea, sîntem cu tine", ei au desfăşurat un steag rus cu o lungime de aproximativ 100 de metri în piaţa centrală, în faţa sediului Administraţiei regionale, protejate de cordoane de poliţişti care purtau căşti şi scuturi.

Mii de manifestanţi proruşi au mers ulterior către sediile unor organizaţii naţionaliste, unde au dat foc unor steaguri, cărţi şi broşuri.

Referendum, sub ocupaţia trupelor ruse

Natalia, o femeie de afaceri, consideră un fapt normal ca locuitorii să aibă dreptul de a se pronunţa pe marginea statutului regiunii lor. În schimb, ea critică referendumul din Crimeea, organizat sub ocupaţia trupelor ruse. "Despre ce referendum vorbim cînd există un pistol rus la tîmplă?", întreabă ea.

Susţinători ai Kievului au decis, pe de altă parte, să-şi anuleze o manifestaţie programată, pentru a evita eventuale provocări după ce două persoane, un manifestant prorus şi un trecător, au fost ucise în cursul nopţii de vineri spre sîmbătă la Harkiv, într-un atac armat implicînd naţionalişti radicali şi proruşi.

Potrivit Guvernului ucrainean, manifestaţiile din estul Ucrainei sînt organizate de "provocatori ruşi". Ministrul ucrainean de Interne Arsen Avakov a declarat că manifestaţiile de la Harkiv şi Doneţk sînt organizate de "provocatori" veniţi din Rusia şi care "au fost văzuţi la Odesa şi Mikolaiv", în sudul Ucrainei. Potrivit lui, aceşti "provocatori" au participat şi la manifestaţiile proruse care au avut loc în 2009 în statele baltice.

La celălalt capăt al ţării, la Liov, un bastion naţionalist, persoanele intervievate de AFP denunţă organizarea unui referendum "ilegitim" şi îşi exprimă îngrijorările că acesta îi serveşte drept pretext lui Putin pentru a legitima ocuparea Ucrainei.

"Rusia organizează acest referendum din Crimeea. Sînt împotriva referendumului şi împotriva sciziunii Ucrainei", a spus Zenovii Dmitriv, în vîrstă de 62 de ani.

"Referendumul este nelegitim şi rezultatele sale sînt scrise dinainte de Kremlin pentru a legitima ocuparea peninsulei. Nici Ucraina, nici comunitatea internaţională nu-l vor recunoaşte", subliniază Stepan Saik, un antreprenor în vîrstă de 48 de ani.

Iaţeniuk cere OSCE să trimită observatori în sud-estul Ucrainei

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a solicitat OSCE să trimită de urgenţă observatori în "estul şi sudul Ucrainei", inclusiv în Crimeea. "Mandatul lor este necesar să se extindă în estul şi în sudul Ucrainei, inclusiv în Crimeea", a declarat Iaţeniuk, citat într-un comunicat emis de Guvern. "Sper ca o decizie să fie adoptată în cursul unei reuniuni extraordinare a OSCE", a adăugat el.

Merkel vrea suplimentarea observatorilor OSCE în Ucraina

Cancelarul german Angela Merkel a afirmat că doreşte ca mai mulţi observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să fie mobilizaţi în Ucraina, într-o conversaţie la telefon, duminică, cu preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat Cancelaria, relatează AFP. "Cancelarul a propus ca prezenţa actuală a OSCE în Ucraina să fie extinsă rapid şi ca un număr mai important de observatori să fie trimişi în puncte fierbinţi, în estul ţării", afirmă Cancelaria într-un comunicat, adăugînd că această iniţiativă a fost "considerată pozitivă" de către preşedintele rus.

Sursa: Mediafax