Cruzimea Rusiei: A deportat sute de mii de ucraineni, pe cei mai mulți în zone foarte îndepărtate 

Rusia a strămutat cu forţa sute de mii de ucraineni, uneori în zone foarte îndepărtate, de la declanşarea invaziei sale asupra Ucrainei, a declarat, Miercuri, ambasadoarea SUA la Naţiunile Unite, informează dpa, potrivit agerpres.

Jurnalişti şi organizaţii de apărare a drepturilor omului au documentat aceste strămutări de la declanşarea războiului, cu civili forţaţi să traverseze frontiera spre Rusia şi alţii spre zone din Ucraina ocupate de armata rusă.

Ambasadoarea Linda Thomas-Greenfield a declarat, pentru postul de radio american NPR, că scara acestor strămutări este uriaşă şi vastă, unii oameni fiind duşi la graniţa Rusiei cu Coreea de Nord.

„Avem dovada că ruşii au strămutat sute de mii de cetăţeni ucraineni, inclusiv copii”, a spus ambasadoarea Linda Thomas-Greenfield pentru NPR.

Aceşti oameni „sunt interogaţi, sunt în detenţie, sunt deportaţi. Unii sunt trimişi în zone extrem de îndepărtate din Estul Rusiei, lîngă frontiera cu Coreea de Nord, şi ei sunt trimişi acolo pentru că aceasta este o încercare a ruşilor de a suprima rezistenţa”, a spus ambasadoarea.

Ea le-a cerut ONU şi organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului să asigure acces la tabere unde sunt ţinuţi ucrainenii strămutaţi.

Războiul nu se va încheia în acest an și poate avea diferite evoluții, declară comandantul Armatei ucrainene

Războiul nu se va încheia în acest an și poate avea diferite evoluții, anunță Valeriy Zaluzhnyy, comandantul Armatei ucrainene, potrivit Sky News, informează mediafax.

”Există toate motivele să credem că războiul cu Rusia nu se va încheia în acest an”, a declarat șeful Armatei ucrainene.

Valeriy Zaluzhnyy a adăugat că ucrainenii nu pot exclude posibilitatea unui nou atac asupra Capitalei sau a unui atac dinspre Belarus.

”Exporturile de cereale ucrainene se duc majoritar spre ţări europene şi nu spre cele sărace”, declară insinuant Putin

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat, Miercuri, că exporturile de cereale ucrainene se duc majoritar spre ţări europene şi nu spre cele sărace, ceea ce ar putea, potrivit lui, să ducă la o „catastrofă umanitară”, informează AFP, potrivit agerpres. 

Însă aceste afirmaţii nu sunt total confirmate de cifrele furnizate de Centrul de coordonare din Turcia, potrivit căruia doar 36% dintre cerealele ucrainene au fost livrate unor ţări din Uniunea Europeană.

„Aproape toate cerealele exportate din Ucraina sunt trimise nu spre ţări în curs de dezvoltare şi ţărilor cele mai sărace, ci ţărilor Uniunii Europene”, a afirmat Putin în timpul Forumului economic de la Vladivostok, în Extremul Orient rus.

„Aceasta ar putea duce la o catastrofă umanitară fără precedent”, a atenţionat Vladimir Putin în discursul său de peste o jumătate de oră. „Poate că ar trebui să ne gîndim la un mod să limităm exporturile de cereale şi de alte produse alimentare pe această cale?”, a continuat Putin, adăugînd că îl va „consulta” pe Preşedintele turc Recep Tayyp Erdogan, care a mediat acordul încheiat la Istanbul şi care permite exportul de cereale ucrainene.

Potrivit datelor comunicate Miercuri agenţiei France Presse de către Centrul de coordonare de la Istanbul care supervizează acest acord, 100 de nave au părăsit de la începutul lui August porturile ucrainene Odesa, Ciornomorsk şi Pivdenîi, transportînd la bordul lor 2.334.310 de tone de cereale şi alte produse agricole.

Principalele ţări destinatare ale acestor livrări au fost Turcia (20%), Spania (15%), Egipt (10%), China (7%) şi Italia (7%). Ţările europene reprezintă 36% din total, iar ţările africane 17%.

Însă o mare parte dintre cerealele livrate Turciei este re-exportată, în special spre Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, subliniază analişti.

Acordul de la Istanbul a permis reluarea exporturilor de cereale ucrainene, însă Rusia se plînge de mai multe săptămîni de piedici puse în calea propriilor exporturi alimentare din cauza sancţiunilor occidentale.

CE vrea o taxă clawback pentru producătorii de electricitate care nu utilizează gaze naturale

Comisia Europeană vrea să introducă o taxă clawback care să se aplice veniturilor realizate de producătorii de electricitate care nu utilizează gaze naturale şi să folosească banii astfel colectaţi pentru a-i proteja pe consumatori de creşterea facturilor, potrivit unui proiect de document consultat de Reuters, scrie agerpres. 

Această taxă este una dintre măsurile de urgenţă elaborate de Executivul comunitar pentru a reduce costurile la gaze naturale şi electricitate, care au explodat ca urmare a reducerii livrărilor de gaze naturale ruseşti spre Europa după invadarea Ucrainei.

Tot în propunerile Comisiei Europene, consultate de Reuters, este menţionată şi o ţintă pentru statele membre, privind reducerea cu 10% a consumului de electricitate.

În acelaşi document, care este posibil să sufere modificări înainte de prezentarea oficială, se prevede că UE va impune un plafon de 200 de euro pentru 1 Megawatt oră pentru preţul primit de acele companii de utilităţi care nu utilizează gaze naturale pentru a produce electricitate. Măsura ar urma să afecteze operatorii de parcuri eoliene şi fotovoltaice, centrale pe biomasă, centrale nucleare şi producătorii de electricitate pe bază de cărbune.

Plafonul de preţ propus de Executivul comunitar ar fi cu mult sub preţurile actuale la electricitate de pe piaţa angro. În mod normal, preţurile la energie electrică în Europa sunt stabilite de centralele care funcţionează pe bază de gaze naturale, iar plafonul ar avea drept scop reducerea costului electricităţii produse în centralele care nu utilizează gaze naturale şi ale căror costuri de funcţionare sunt mai mici, pentru că nu sunt expuse la explozia preţului gazelor naturale.

Miniştrii europeni ai Energiei urmează să se reunească Vineri pentru a discuta propunerile anunţate de preşedintele Executivului comunitar, Ursula von der Leyen.

Rusia amînă pînă la jumătatea anului 2023 lansarea unui modul selenar

Lansarea misiunii Luna 25, în cadrul căreia se va încerca plasarea unui modul rusesc pe solul selenar, a fost amînată cu încă un an, pînă la jumătatea anului 2023, a informat agenţia de ştiri Interfax, citînd agenţia spaţială rusă, Roskosmos, relatează DPA, potrivit agerpres. 

Cea mai mare problemă ce afectează orarul pregătirii lansării a constat în faptul că instrumentele de măsurare a vitezei şi distanţei conform principiului Doppler nu au îndeplinit cerinţele tehnice, a indicat Roskosmos.

O lansare în 2022 nu mai este, aşadar, posibilă din motive de siguranţă, a precizat agenţia. Prin urmare, lansarea ar putea avea loc între Iunie şi Octombrie anul viitor.

Planurile iniţiale pentru aselenizarea unui modul rusesc datează din 2012.

Luna 25 face parte dintr-un program rusesc pentru construcţia unei staţii spaţiale pe orbita Lunii pînă în 2040.

UE va interzice importurile de petrol rusesc începînd cu 5 Decembrie

Uniunea Europeană va interzice importurile de petrol rusesc începînd cu 5 Decembrie, în pofida faptului că blocul încă se încarcă cu ţiţei rusesc cu cîteva luni înainte de Iarnă, pe fondul crizei energetice actuale, scrie Business Insider, informează mediafax.

Embargoul este de aşteptat să reducă aproximativ 90% din importurile de ţiţei rusesc către UE. Interdicţia în curs acoperă mărfurile transportate prin nave, dar nu include petrolul transportat prin conducte.

Se aşteaptă ca UE să-şi încetinească achiziţiile de petrol rusesc cu cel puţin o lună înainte de interdicţia din 5Decembrie, pentru a asigura cu succes încheierea importurilor pînă la termenul limită, a raportat Bloomberg.

Analiza publicată de Bloomberg subliniază dependenţa Europei de energia rusă şi provocările cu care se confruntă în încercarea de a renunţa la petrolul şi gazele gigantul energetic. Embargoul petrolier al Europei vine, de asemenea, într-un moment dificil pentru piaţa de energie, care se confrunta deja cu o criză a aprovizionării chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina, la începutul acestui an.

Acum, UE se confruntă cu o criză energetică din cauza închiderii conductei Nord Steam 1. Aprovizionarea cu ulei este, de asemenea, limitată.

„Pieţele de petrol sunt strînse, vor rămîne strîmte pentru ceva timp. În ceea ce priveşte oferta, este un fapt foarte bine cunoscut că OPEC nu poate produce la volumele declarate, pentru că şi capacităţile lor se epuizează”, a declarat Ben van Beurden, CEO al gigantului energetic Shell pe 28 august, după cum a raportat S&P Global.

Guvernul austriac plafonează preţul energiei electrice pentru gospodării

Guvernul austriac a aprobat un plan care vizează plafonarea preţului electricităţii pentru maximum 80% din consumul mediu anual al gospodăriilor, o măsură care ar urma să permită unei familii să economisească aproximativ 500 de euro pe an, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres.

Ideea este ca gospodăriile să plătească doar 10 eurocenţi pentru un 1 kWh pentru primii 2.900 kWh pe care îi consumă într-un an, ceea ce se estimează că ar reprezenta cam 80% din consumul anul al unei gospodării cu trei persoane. De la acest consum în sus se va plăti preţul pieţei, care în prezent oscilează între 18 şi 72 de eurocenţi pentru 1 kWh, potrivit E-Control, organismul de control din sector.

Subvenţia stimulează economisirea, deoarece, cu cît se va consuma mai puţin peste această limită, cu atît va fi mai mare partea de cheltuieli cu electricitatea plătită la preţul fix de 10 cenţi pe kWh.

Subvenţia nu ţine cont de numărul de persoane care locuiesc într-o gospodărie sau de venituri, dar familiile mai mici sau persoanele singure care consumă mai puţină electricitate vor beneficia mai mult de această măsură.

Cancelarul federal, conservatorul Karl Nehammer, a subliniat că gospodăriile cu mai puţine resurse vor primi un ajutor extra de 200 de euro şi că acelea cu mai mult de trei membri vor putea solicita alte subvenţii.

Executivul de la Viena estimează că planul de subvenţionare va avea un cost cuprins între 3 şi 4 miliarde de euro.

Austria va începe în Octombrie să plătească aşa numitul cupon anti-inflaţie, o plată unică de 500 euro pentru un adult şi 250 pentru un copil şi, de asemenea, a anunţat un cupon de 150 de euro care se va deconta automat din factura finală, anuală, la electricitate, cînd se va face o regularizare între ce s-a consumat şi ce s-a plătit.

Rusia Unită a lui Putin propune organizarea, pe 4 Noiembrie, a unor referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate

Partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, a propus organizarea, pe 4 Noiembrie, a unor referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate de forţele ruse, pentru alipirea acestor teritorii la Rusia, informează AFP, potrivit agerpres. 

„Doneţk, Lugansk şi numeroase alte oraşe ruse vor reveni, în sfîrşit, în portul lor de origine. Astfel, lumea rusă, astăzi divizată de frontiere formale, îşi va regăsi integritatea”, a declarat secretarul Consiliului general al Rusiei Unite, Andrei Turciak, propunînd organizarea acestor referendumuri pe 4 Noiembrie, cînd în Federaţia Rusă se celebrează Ziua Unităţii Naţionale.

De Ziua Unităţii Naţionale, Rusia comemorează o revoltă populară din secolul al XVII-lea care a expulzat forţele de ocupaţie poloneze din Moscova.

Turciak s-a referit la regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk, dar şi la regiunile Herson şi Zaporojie, pe care armata rusă le ocupă în mare parte. Moscova a recunoscut independenţa regiunilor ucrainene Doneţk şi Lugansk la scurt timp după ce a declanşat, pe 24 Februarie, ofensiva sa asupra Ucrainei.

Separatiştii pro-ruşi controlează din 2014 cea mai mare parte din regiunile Doneţk şi Lugansk, în Estul industrial al Ucrainei, cunoscut sub denumirea generică de Donbas.

Rusia a organizat deja în Martie 2014 un referendum în Peninsula Crimeea, pe care a anexat-o în urma acestui vot şi care a fost precedat de o intervenţie a forţelor speciale ruse.

Erdogan acuză țările occidentale că sunt vinovate de provocare faţă de Rusia

Ţările occidentale sunt vinovate de ”provocare” faţă de Rusia, a declarat Miercuri, la Belgrad, Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, informează AFP, potrivit agerpres.  

„Pot spune foarte deschis că nu găsesc că actuala atitudine a Occidentului (…) este cea bună. Occidentul duce o politică bazată pe provocare”, a declarat şeful statului turc, în timpul unei conferinţe de presă, susţinută alături de omologul său sîrb Aleksandar Vucic, ca răspuns la o întrebare asupra crizei energetice în Europa.

„Atît timp cît veţi încerca să duceţi un asemenea război de provocare, nu veţi putea obţine rezultatele scontate”, a adăugat Erdogan. ”Noi, Turcia, am menţinut mereu o politică de echilibru între Rusia şi Ucraina”, a mai spus Preşedintele turc.

Chiar dacă a furnizat Kievului drone militare, Turcia a refuzat să se ralieze sancţiunilor occidentale decretate împotriva Rusiei după declanşarea ofensivei ei în Ucraina.

Preşedintele Erdogan a imputat deja, Marţi, criza energetică din Europa sancţiunilor adoptate împotriva Rusiei, preluînd un argument al Kremlinului.

„Europa culege ceea ce a semănat. Atitudinea Europei faţă de Putin şi sancţiunile l-au făcut – fie că ne place sau nu – să spună: Dacă voi faceţi aşa, eu o să fac asta”, a afirmat Preşedintele turc, în cursul unei conferinţe de presă la Ankara.

Comandantul şef al Armatei ucrainene crede că un război nuclear limitat nu poate fi exclus

Ameninţarea reprezentată de utilizarea de către Rusia a unor arme nucleare tactice ”nu poate fi ignorată” şi o astfel de lovitură ar putea declanşa un război nuclear limitat, a declarat comandantul şef al Armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, relatează Reuters, potrivit agerpres.  

„Există o ameninţare directă a utilizării, în anumite circumstanţe, a armelor nucleare tactice de către forţele armate ruse”, a afirmat generalul Zalujnîi, şeful Statului Major al Armatei ucrainene, într-un articol publicat de agenţia naţională de presă Ukrinform.

„Este, de asemenea, imposibil să excludem complet posibilitatea implicării directe a celor mai importante ţări la nivel mondial într-un conflict nuclear limitat, în care perspectiva unui al treilea război mondial este deja direct vizibilă”, a mai spus Zalujnîi, în articolul redactat împreună cu deputatul ucrainean Mihail Zabrodski.