„Mohammed” cucerește Berlinul: A devenit cel mai popular nume pentru nou-născuții de sex masculin din Capitala Germaniei

Potrivit datelor publicate de Gesellschaft für Deutsche Sprache (Societatea pentru limba germană), numele cel mai popular pentru nou-născuții de sex masculin din Berlin este Mohammed, scrie breitbart.com. Astfel, Mohammed se situează pe primul loc în preferințele părinților ca cel mai popular nume pentru băieții nou-născuți, cu toate variațiile numelui, cum ar fi  Muhammed sau Mehmet, scrie ziarul german Bild. Numele a devenit, de asemenea, foarte popular în Bremen, unde se situează pe locul trei, după nume ca Ben și Elias.

Chiar dacă Mohamed este cel mai popular nume pentru copiii din Capitala Germaniei, el nu se regăsește printre numele cele mai răspîndite din întreaga Germanie. Primele cinci nume cele mai populare din Germania pentru băieți rămîn Paul, Alexander, Maximillian, Elias și Ben. Directorul general al GfdS, Andrea Ewels, crede însă că Mohammed ar putea ajunge în „Top 5” în preferințele germanilor pînă în 2022. Ewels atribuie popularitatea crescîndă a numelui creșterii imigrației, cu 1 milion de imigranți ajunși, începînd cu 2015, în Germania, din țări din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord.

Și alte țări din Europa care s-au confruntat cu valuri de migrație în masă prezintă schimbări similare în privința alegerii numelor. În Austria, de exemplu, Mohammed a devenit al treilea cel mai popular nume pentru copiii de sex masculin încă din 2017.

În Franța, Mohammed este, de asemenea, considerat cel mai popular nume pentru băieții aduși pe lume în suburbiile cu migranți din Paris, potrivit statisticilor publicate de Institutul Național de Statistică și Studii Economice (INSEE) din Septembrie 2018.

În Regatul Unit, numele a fost cel mai popular în Anglia și Țara Galilor timp de șase ani, potrivit unui raport publicat anul trecut.

ONU cere autorităţilor din Malta să renunţe la acuzaţiile de terorism împotriva migranţilor adolescenţi implicaţi în deturnarea unei nave

Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului a îndemnat, Marţi, autorităţile din Malta să reconsidere formularea de acuzaţii de terorism împotriva a trei migranţi adolescenţi judecaţi pentru deturnarea unei nave comerciale, relatează dpa şi Reuters, scrie agerpres.

Cei trei, în vîrstă de 15, 16 şi, respectiv, 19 ani şi originari din Cote D’Ivoire şi Guineea, se aflau între cei 108 migranţi salvaţi de nava comercială El Hiblu 1 în apropiere de coastele libiene, în Martie. Adolescenţii sunt acuzaţi că au preluat prin forţă controlul asupra navei, împiedicînd-o să revină în Libia şi deturnînd-o spre Malta. Cei trei, al căror proces urmează să înceapă la 20 Mai, s-au declarat nevinovaţi.

„Suntem profund îngrijoraţi de severitatea acuzaţiilor”, a declarat presei la Geneva purtătoarea de cuvînt a Comisariatului ONU, Ravina Shamdasani, adăugînd că acuzaţiile care li se aduc celor trei par să fie „exagerate”.

Ea a mai menţionat că acuzaţii au fost ţinuţi în secţiunea de înaltă securitate a unei închisori pentru adulţi, deşi doi dintre ei sunt minori. Mai mult, aceştia ar fi fost interogaţi fără a li se repartiza un asistent legal sau un agent de la protecţia copilului. În acelaşi timp, mulţi dintre migranţii de pe El Hiblu, inclusiv cîţiva copii, erau deshidrataţi şi prezentau „semne clare de tortură”, a spus Shamdasani. Purtătoarea de cuvînt a ONU a subliniat că „nu ar trebui să aibă loc întoarceri directe sau indirecte spre Libia” din Mediterana, întrucît această ţară este „foarte clar” una lipsită de siguranţă, unde se înregistrează abuzuri sistematice la adresa migranţilor deţinuţi, de la tortură şi agresiuni sexuale pînă la omucideri. Ea a făcut apel în acelaşi timp la Uniunea Europeană şi statele membre să asigure suficiente resurse pentru căutare şi salvare în Marea Mediterană.

Autoritatea electorală din Turcia a decis REPETAREA alegerilor din Istanbul

Consiliul Suprem Electoral (YSK) din Turcia a decis organizarea de noi alegeri municipale la Istanbul pe data de 23 Iunie, relatează Reuters, potrivit agerpres.

Consiliul Suprem Electoral a decis anularea votului şi reluarea alegerilor municipale din Istanbul pe motivul constituirii nelegale a comisiilor în anumite secţii de votare de către comisiile electorale districtuale. YSK a decis de asemenea depunerea de plîngeri penale împotriva oficialilor comisiilor electorale districtuale care au numit oficialii din secţiile de votare respective. Cererea de reluare a scrutinului a fost solicitată de partidul de guvernămînt AKP şi de Preşedintele acestuia, Recep Tayyip Erdogan, relatează dpa şi AFP. „Alegerile de la Istanbul vor fi reluate”, şi-a exprimat satisfacţia pe Twitter reprezentantul Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) pe lîngă YSK, Recep Ozel.

Pe 16 Aprilie, formaţiunea Preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, AKP, a înaintat o „contestaţie extraordinară” la alegerile pentru Primăria Istanbul, cerînd anularea votului şi reluarea alegerilor, invocînd „nereguli” în votul de pe 31 Martie. O zi mai tîrziu, Consiliul Electoral provincial i-a înmînat lui Ekrem Imamoglu, candidatul principalului partid de opoziţie, Partidul republican al poporului (CHP), certificatul oficial care atesta alegerea sa ca primar.

Deşi AKP şi-a proclamat victoria la nivel naţional în alegerile de la 31 Martie, formaţiunea a pierdut două scrutine cruciale din punct de vedere politic şi psihologic, la Ankara şi Istanbul, notează dpa. 

Franța: Europa va reintroduce sancţiuni contra Iranului dacă acesta încalcă acordul nuclear

Europa ar trebui să reintroducă sancţiunile contra Iranului în cazul în care Teheranul încalcă părţi ale acordului nuclear încheiat cu marile puteri în 2015, a afirmat Marţi o sursă apropiată Preşedinţiei franceze, citată de Reuters, potrivit Agerpres.

Agenţia de presă iraniană IRIB a relatat Luni că Teheranul va relua o parte a programului său nuclear ca răspuns la decizia SUA de a se retrage din acordul internaţional semnat cu Iranul în urmă cu patru ani, dar a adăugat că partea iraniană nu intenţionează să adopte o măsură similară. Şeful statului iranian urmează să facă Miercuri un anunţ pe acest subiect. ”Noi nu dorim ca Teheranul să anunţe mîine acţiuni care ar încălca acordul nuclear, pentru că în acest caz noi, europenii, am fi obligaţi să reintroducem sancţiuni conform termenilor acordului. Nu vrem acest lucru şi sperăm că iranienii nu vor lua această decizie”, a menţionat sursa citată.

La 8 Mai 2018, Preşedintele american Donald Trump a anunţat retragerea ţării sale din acordul respectiv şi, în consecinţă, a reintrodus sancţiuni dure asupra Teheranului, inclusiv asupra exporturilor iraniene de ţiţei cu intenţia declarată de reducere totală a lor. Trump încă nu era Preşedinte la data încheierii acordului dintre marile puteri şi Iran. Teheranul a declarat în numeroase ocazii că programul său de rachete balistice nu are nimic de-a face cu activitatea sa nucleară şi că are un caracter absolut defensiv, iar sprijinul acordat altor ţări din Orientul Mijlociu nu priveşte Washingtonul.

Conform acordului din 2015, Iranul şi-a limitat capacitatea de îmbogăţire a uraniului în schimbul ridicării majorităţii sancţiunilor internaţionale ce fuseseră impuse Teheranului. Inspectorii ONU au verificat constant conformarea Iranului cu prevederile acordului.

Ceilalţi semnatari ai documentului sunt Marea Britanie, Franţa, Germania, Rusia şi China şi au anunţat că rămîn angajate faţă de acord.

Întîlnire Zarif-Lavrov, Miercuri, la Moscova

Ministrul iranian al Afacerilor Externe Mohammad Javad Zarif se va afla Miercuri la Moscova, unde se va întîlni cu omologul său rus Serghei Lavrov, pe fondul unor tensiuni sporite cu Statele Unite, a anunţat Marţi diplomaţia rusă, relatează AFP, scrie Agerpres.

Cei doi miniştri urmează să discute despre conflictul sirian, criza din Venezuela şi acordul privind dosarul nuclear iranian, care a fost afectat de la alegerea lui Donald Trump la Casa Albă, a anunţat Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat.

Pentru prima dată, Statele Unite ale Americii au adus Marţi campania de presiuni împotriva Iranului pe teren militar, prin trimiterea în Orientul Mijlociu a unui portavion în răspuns la o ”ameninţare credibilă” a Teheranului, potrivit ministrului american interimar al Apărării Patrick Shanahan.

Această avertizare americană survine la doar un an de la retragerea SUA din acordul internaţional privind dosarul nuclear iranian şi la care Iranul ar putea reacţiona Miercuri anunţînd ”măsuri reciproce”, potrivit agenţiei de presă semioficiale iraniene Isna.

”Rusia sprijină atitudinea echilibrată a Teheranului, care rămîne un actor responsabil al tratatului privind dosarul nuclear iranian”, a transmis Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat, criticînd ”sancţiunile ilegale impuse unilateral de Statele Unite ale Americii Iranului şi partenerilor săi”. Potrivit Moscovei, sancţiunile şi presiunile SUA sunt echivalente cu o „concurenţă neloială pe pieţele mondiale, inclusiv celei a energiei”.

Forţa de bombardament pe care SUA au anunţat că o trimit în Orientul Mijlociu va include probabil patru bombardiere B-52, precum şi personalul de zbor şi de întreţinere aferent, au declarat Marţi agenţiei Reuters surse oficiale americane, care au precizat că aeronavele respective nu au plecat încă spre regiunea respectivă.

Duminică, John Bolton, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, declarase că Administraţia Trump va desfăşura grupul aeronaval al portavionului USS Lincoln şi o forţă de bombardiere pe lîngă comandamentul central american din Orientul Mijlociu, ca reacţie la „indicaţii şi avertismente” îngrijorătoare din Iran şi pentru a demonstra că Statele Unite sunt gata să răspundă oricărui atac.

Peste 2.000 de persoane, arestate în Venezuela de la începutul anului din motive politice

Peste 2.000 de persoane au fost arestate în Venezuela de la începutul anului din motive politice, majoritatea în timpul manifestaţiilor împotriva Preşedintelui Nicolas Maduro, a anunţat Marţi Foro Penal, un ONG care militează pentru apărarea drepturilor deţinuţilor politici, relatează AFP, scrie agerpres.

„Între 1 Ianuarie şi luna Mai a lui 2019, 2.014 persoane au fost arestate, majoritatea manifestanţi”, a declarat Alfredo Romero, director al Foro Penal, în cadrul unei conferinţe de presă. Potrivit lui Romero, din aceste 2.014 persoane, peste 800 sunt în continuare deţinute în prezent, printre care mai mulţi militari.

Manifestaţiile s-au înmulţit în întreaga Venezuelă după ce Juan Guaido s-a proclamat preşedinte interimar pe 23 Ianuarie şi a fost recunoscut de circa 50 de ţări şi în primul rînd de SUA. Marţea trecută, liderul opoziţiei a lansat un apel la rebeliune militară, flancat de mai mulţi soldaţi trecuţi de partea sa. După apelul său, au avut loc noi manifestaţii anti Maduro, în cursul cărora s-au produs ciocniri violente cu forţele de ordine.

Apelul la rebeliune a avut însă o serie de efecte. În cursul zilei, circa 30 de soldaţi au cerut azil la Ambasada Braziliei, iar apoi şeful statului a anunţat că a dejucat o „tentativă pucistă”. În plus, el a dat asigurări că îi va pedepsi pe „trădători”.

Potrivit lui Alfredo Romero, 339 de persoane, civili şi militari, au fost arestate după acest apel la revoltă şi 82 de oameni sunt încă în detenţie. La rîndul său, Parchetul General a anunţat Luni că 233 de persoane au fost reţinute după apelul lui Juan Guaido şi că cinci persoane au fost ucise în timpul manifestaţiilor de Marţi şi de Miercuri.

Anchetă declanşată după ce liderul încarcerat al sîrbilor din Bosnia Karadzic a participat prin telefon la un eveniment public

Un Tribunal al ONU a ordonat efectuarea unei anchete după ce fostul lider politic al sîrbilor din Bosnia Radovan Karadzic ar fi participat la un eveniment public în Muntenegru, prin telefon, din celula în care se află într-un centru de detenţie din Olanda, informează Marţi AFP, potrivit Agerpres. Incidentul a survenit la nici două luni după de Karadzic a fost condamnat la închisoare pe viaţă de Mecanismul pentru Tribunalele Penale Internaţionale (MTPI), cu sediul la Haga, pentru genocid şi crime de război comise în timpul războiului din Bosnia (1992-1995).

„În seara zilei de 3 Mai, deţinutul se pare că a participat la un eveniment public (conferinţă, discuţie) la Podgorica, Muntenegru”, anunţă, într-un document oficial, grefierul MICT, Olufemi Elias.

Radovan Karadzic este deţinut în centrul de detenţie al ONU din Haga. El aşteaptă să fie transferat într-o închisoare situată în afara Olandei, unde îşi va ispăşi pedeapsa pentru rolul său în special în masacrul din Srebrenica, în timpul sîngerosului război civil din Bosnia.

„Ofiţerul responsabil nu i-a dat deţinutului autorizaţia prealabilă pentru a utiliza mijloace de comunicare”, subliniază Elias, adăugînd că „există motive rezonabile să se creadă că deţinutul ar fi comis o infracţiune”. Grefierul a ordonat comandantului unităţii de detenţie a ONU „să asculte şi să rezume” apelurile telefonice non-confidenţiale pe care Karadzic le-a dat în ultimele cinci zile.

Avocatul lui Karadzic, Peter Robinson, a confirmat pentru AFP că clientul său s-a alăturat Sîmbătă unei discuţii publice desfăşurate la Podgorica. „Din ceea ce înţeleg, el a îndemnat la toleranţă” în problemele politice din regiune, inclusiv în privinţa rolului NATO, care a intervenit în războiul din Bosnia, a declarat Robinson.

Judecătorii MICT l-au condamnat în Martie, în Apel, pe Radovan Karadzic la închisoare pe viaţă pentru „anvergura şi cruzimea sistematică” a crimelor sale în timpul războiului din Bosnia, înăsprind pedeapsa sa iniţială de 40 de ani de detenţie.

În Aprilie, judecătorii au respins o ultimă cerere a apărării pentru o revizuire în Apel a sentinţei pronunţate împotriva fostului lider politic al sîrbilor din Bosnia.

SUA vor trimite o navă-spital în Venezuela

În contextul creşterii tensiunilor în relaţiile cu Venezuela, SUA vor trimite în regiune o navă-spital, au declarat Marţi agenţiei Reuters surse oficiale americane, sub rezerva anonimatului, scrie agerpres. Pentagonul urmează să facă anunţul oficial, care potrivit Reuters va constitui cel mai nou indiciu al implicării limitate a militarilor americani în criza venezueleană. Sursele agenţiei nu au precizat în ce ţări se va deplasa nava. Comandamentul de Sud al SUA, care are în subordine forţele navale americane din America Latină, nu a răspuns imediat solicitărilor de a comenta informaţia. Anul trecut, nava-spital americană Comfort a făcut escale în Columbia, Peru, Ecuador şi Honduras, unde a acordat îngrijiri unor refugiaţi venezueleni şi altor pacienţi.

DJ-iul Marshmello, dat în judecată de un producător rus pentru plagiat

DJ-iul american Marshmello a fost dat în judecată de un producător rus, care susține că piesa „Happier” este copiată după un remix făcut de acesta, relatează rollingstone.com, potrivit Mediafax.

DJ-ul Arty, pe numele real Artem Stoliarov, afirmă că piesa „Happier” – cîntată de Marshmello în colaborare cu trupa britanică Bastille – copiază remix-ul său pentru piesa „I Lived”, semnată de formația americană One Republic. Acțiunea în Justiție a fost intentată Luni, la Curtea Federală a statului american California. Aceasta reprezintă primul demers juridic care se concentrează pe o reinterpretare.

Arty i-a dat în judecată pe cei trei compozitori ai piesei – DJ-iul Marshmello, compozitorul și producătorul britanic Steve Mac și solistul trupei Bastille, Dan Smith – pentru că ar fi copiat notă cu notă structuri originale ale compoziției sale. Companiile de producție muzicală care au lansat și promovat cîntecul au fost și ele chemate în judecată. Printre daunele cerute de Arty se numără profiturile înregistrate pe piața americană de piesă și dreptul la încasările viitoare.

Cîntecul „Happier” a fost lansat de DJ-iul american Marshmello și trupa indie pop britanică Bastille în August 2018. Acesta a ajuns pe locul al doilea în topurile din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Versiunea originală a piesei „I Lived” a fost lansată de One Republic în 2013, iar remixul lui Arty a apărut în anul următor.

Christopher Comstock, cunoscut sub pseudonimul Marshmello, este un DJ și producător american de muzică electronică. El și-a început cariera cu remixuri ale unor cîntece semnate de DJ-iul Zedd și duoul Jack U (compus din DJ-ii și producătorii Diplo și Skrillex), dar a devenit celebru cu ajutorul pieselor „Alone”, „Silence” (în colaborare cu Khalid), „Wolves” (alături de Selena Gomez) și „Friends”(cu artista britanică Anne-Marie). În 2018, el a ocupat locul al cincilea în topul celor mai bine plătiți DJ-i din lume, întocmit de revista Forbes.

Comisia Europeană, încrezătoare în rezultatele summitului UE de la Sibiu de pe 9 Mai

Reuniunea liderilor UE de la Sibiu, România, de pe 9 Mai se preconizează că va marca punctul culminant al procesului de definire a agendei strategice a UE pentru perioada 2019-2024 printr-un angajament reînnoit faţă de o Uniune Europeană care îşi respectă promisiunile faţă de cetăţeni, informează Comisia Europeană într-un comunicat dat publicităţii Marţi, potrivit Agerpres.

Comunicatul CE reaminteşte că organizarea la Sibiu a summitului informal al şefilor de Stat şi de Guvern din UE de la Sibiu a fost sugerată de preşedintele Jean-Claude Juncker în discursul său din 2017 privind starea Uniunii. Liderii UE se vor întîlni pe 9 Mai la Sibiu pentru a discuta viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2019-2024, respectiv provocările şi priorităţile UE în perspectiva următorilor ani, notează comunicatul CE.

Agenda actuală a fost convenită în Iunie 2014 de Consiliul European şi a fost transpusă în cele zece priorităţi politice ale Comisiei Juncker. După cinci ani, eforturile de punere în aplicare a acestor priorităţi s-au materializat în rezultate concrete pentru cetăţeni, în pofida unor dificultăţi neprevăzute, care continuă să reprezinte provocări serioase pentru UE, consideră Executivul comunitar. Plecînd de la recomandările de politică privind modul în care Europa îşi poate modela viitorul prezentate săptămîna trecută, Comisia şi-a făcut Marţi bilanţul ultimilor cinci ani.

„În momentul preluării mandatului, spuneam că este ultima noastră şansă de a le arăta europenilor că Uniunea acţionează pentru ei. În ultimii cinci ani, am lucrat necontenit pentru a onora promisiunile pe care le-am făcut. În unele domenii, cred că am depăşit aşteptările, însă în altele, este posibil ca acestea să nu fi fost atinse. Am convingerea însă că am acţionat întotdeauna în domeniile în care miza a fost cea mai importantă. Acum UE trebuie să privească înainte, să înveţe din experienţa trecutului şi să valorifice reuşitele. Trebuie să dăm dovadă de şi mai multă ambiţie şi să ne axăm şi mai mult decît pînă acum pe ceea ce contează”, a declarat Jean-Claude Juncker, citat în comunicat.

Cele zece priorităţi ale Comisiei Juncker s-au axat pe aspectele considerate cele mai importante pentru europeni: revigorarea pieţei locurilor de muncă, relansarea creşterii economice şi a investiţiilor, consolidarea echităţii sociale, gestionarea migraţiei, reducerea ameninţărilor la adresa securităţii, deblocarea potenţialului tranziţiei digitale şi energetice, consolidarea rolului UE pe scena internaţională şi sporirea transparenţei şi a legitimităţii democratice.

Pînă în Vara anului 2018, Comisia Juncker a prezentat toate propunerile legislative pe care se angajase să le prezinte la începutul mandatului său. În total, Comisia a formulat 471 de noi propuneri legislative şi a preluat alte 44 de propuneri care fuseseră prezentate în cursul mandatelor anterioare ale CE. Dintre acestea, 348 de propuneri au fost adoptate sau aprobate de Parlamentul European şi de Consiliul UE în cursul actualului mandat, se notează în textul citat.

Săptămîna trecută, CE a prezentat o serie de recomandări de politică privind modul în care Europa îşi poate modela viitorul într-o lume tot mai nesigură şi multipolară. Comisia a recomandat ca agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024 să se concentreze asupra a cinci dimensiuni principale: O Europă care protejează; o Europă competitivă care investeşte în tehnologiile viitorului şi sprijină cele mai importante atuuri ale sale (piaţa unică, industria şi moneda comună); o Europă echitabilă care susţine principiile fundamentale ale egalităţii, statului de drept şi justiţiei sociale în lumea modernă; o Europă durabilă care îşi asumă o poziţie de lider în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă şi combaterea schimbărilor climatice şi o Europă influentă care urmăreşte să susţină şi să adapteze la provocările prezentului sistemul bazat pe norme, care i-a fost util atît de mult timp.

Liderii UE-27 care se reunesc la Sibiu pot acum, pe baza acestor elemente, să definească o nouă orientare politică şi noi priorităţi pentru UE înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 Mai 2019 şi a schimbării conducerii politice a instituţiilor UE pe care o vor antrena acestea, se menţionează în comunicat. În comunicatul său, CE mai estimează că pentru următorul ciclu politic UE are nevoie de obiective noi, ambiţioase, realiste şi bine definite.

În Martie 2017, în contextul celei de a 60-a aniversări a Tratatelor de la Roma, Comisia a publicat Cartea Albă privind viitorul Europei. Aceasta a prezentat cinci scenarii posibile pentru viitorul Uniunii Europene cu 27 de state membre. Cartea albă a constituit punctul de plecare al unei ample dezbateri cu privire la viitorul Europei, care poate servi acum drept sursă de inspiraţie pentru principalele priorităţi politice ale următoarei agende strategice. Punctele de vedere ale cetăţenilor au fost exprimate în cadrul a aproximativ 1.600 de dialoguri cu cetăţenii şi de consultări cetăţeneşti.

În discursul său din 2017 privind starea Uniunii, preşedintele Juncker a prezentat o foaie de parcurs care detaliază principalele etape către o Uniune mai unită, mai puternică şi mai democratică. Pe această bază, liderii naţionali s-au întîlnit la Tallinn, în Estonia, şi au convenit asupra unei „agende a liderilor”, care cuprinde lista celor mai presante probleme şi provocări pentru care ar trebui identificate soluţii înaintea alegerilor europene din 2019.

Preşedintele Juncker va reprezenta executivul comunitar la reuniunea informală a şefilor de Stat sau de Guvern ai UE-27 de la Sibiu. Comisarii Marianne Thyssen şi Tibor Navracsics se vor afla, de asemenea, la Sibiu, pentru a inaugura evenimentul pentru tineret intitulat „Să modelăm împreună viitorul Europei” şi pentru a participa la ceremonia de decernare a premiilor pentru concursul de fotografie #MySocialEurope. De asemenea, comisarul Navracsics va înmîna premii cîştigătorilor concursului lunar de fotografie avînd ca temă „My magical European Solidarity Corps moment”.