Foametea face ravagii în SUA. Pandemia a acutizat criza alimentară

Din ce în ce mai mulţi copii sunt flămînzi în SUA. Epidemia de coronavirus, care a făcut aproximativ 280.000 de victime, a provocat o profundă criză economică. Potrivit Departamentului pentru Comerţ, 12% din adulţi spun că nu au ajuns să mănînce „uneori” sau „des” luna trecută. Aproximativ 10% din mamele copiilor sub cinci ani au declarat că aceştia au suferit de foame la un moment dat în Octombrie şi Noiembrie, potrivit unui sondaj Brookings Institution. Organizaţia de caritate Feeding America estimează că aproximativ 50 de milioane de oameni vor fi consideraţi ca fiind într-o situaţie de nesiguranţă alimentară anul acesta, dintre care aproximativ 17 milioane vor fi copii.

Cifrele sunt şocante pentru cea mai mare economie a lumii şi unul din principalii donatori de ajutoare alimentare către alte ţări. Debutul pandemiei în luna Martie şi închiderea companiilor care a urmat au provocat un şomaj masiv şi o recesiune economică profundă. Şcolile s-au închis şi astfel cei mai săraci copii nu au mai avut acces la mese gratuite. Deficitul de mărfuri din supermarketuri i-a afectat pe părinţii cu venituri mici. Congresul a furnizat un răspuns, permiţînd statelor să acorde familiilor cartele în valoare egală meselor şcolare, în timp ce numeroase circumscripţii au continuat să ofere mîncare elevilor. Dar această plasă de siguranţă are găuri, în special în cazul părinţilor care nu pot ajunge acolo unde şcolile oferă mesele gratuite.

În ceea ce priveşte principalul program guvernamental pentru distribuirea de alimente familiilor nevoiaşe, Programul de asistenţă suplimentară nutriţională, acesta nu compensează suficient pentru a asigura traiul, transferînd povara creşterii şomajului asupra organismelor de caritate.

Rusia îşi consolidează capacităţile de luptă în Kaliningrad

Rusia îşi consolidează capacităţile militare în enclava Kaliningrad şi a format deja o divizie autonomă de infanterie motorizată care include, între altele, un regiment de tancuri, a declarat un amiral al Marinei ruse, invocînd necesitatea de a răspunde la ceea ce el a calificat drept o acumulare de capacităţi ale NATO în apropierea frontierei ruse, relatează Reuters, potrivit agerpres. Kaliningradul este baza Flotei Rusiei din Marea Baltică, iar avioane militare ruse şi ale NATO se interceptează deseori ca într-un joc de-a şoarecele şi pisica în spaţiul aerian internaţional deasupra Mării Baltice.

Amiralul Flotei ruse din Marea Baltică, Aleksandr Nosatov, a declarat pentru Krasnaia Zvezda – ziarul Armatei ruse – că această consolidare militară reprezintă un răspuns la acţiunile NATO, acuzînd Alianţa Nord-Atlantică de desfăşurarea unei unităţi blindate de tancuri şi a mai multor unităţi tactice multinaţionale şi a altor unităţi de atac în vecinătatea frontierei vestice a Rusiei. „Ca răspuns la această ameninţare, conducerea forţelor armate a fost obligată să ia măsuri. Una dintre acestea a constat în formarea unei divizii autonome de infanterie motorizată care s-a alăturat corpului Flotei din Marea Baltică”, a afirmat el. „Noua unitate este compusă din regimente separate de infanterie mecanizată, artilerie şi tancuri”, a indicat Nosatov.

Amiralul rus a spus că în enclavă urmează să sosească 30 de tancuri noi T-72B3M , o corvetă navală echipată cu rachete de croazieră şi un număr neprecizat de avioane de vînătoare Suhoi SU-30SM. El a mai afirmat că măsurile de consolidare a capacităţilor militare ruseşti din enclava Kaliningrad vor continua şi anul viitor.

Un japonez a pierdut 130 de milioane de dolari vînzîndu-și bitcoinii

Un miliardar japonez a pierdut 130 de milioane de dolari după ce și-a vîndut bitcoinii, pentru că nu a înțeles cum „funcționează”. CEO-ul Softbank, Masayoshi Son, a spus că și-a petrecut prea mult din timp urmărind variația criptomonedei și încercînd să o înțeleagă. Vorbind la conferința „The New York Times DealBook”, care a avut loc online anul acesta, Son a spus că a fost sfătuit de un prieten să investească 1% din activele sale personale în bitcoin. Pentru un miliardar, acest lucru a însemnat aproximativ 200 de milioane de dolari, potrivit The Wall Street Journal.

Son a spus că „nu înțelege” bitcoinul și petrecea în jur de cinci minute zilnic urmărind fluctuațiile lui, dar pentru un miliardar cu un program încărcat aceasta a fost o încurcătură prea mare. După ce a descoperit că investiția „îi distrage atenția de la afaceri”, Son s-a decis să vîndă criptomonedele în 2018. În timp ce miliardarul estimează că a pierdut aproximativ 50 de milioane de dolari, The Wall Street Journal spune că vînzarea i-a provocat o pierdere de 130 de milioane de dolari.

El a declarat la conferința online că, deși este bucuros că a scăpat de criptomonede, popularitatea monedei digitale nu va dispărea în curînd. „Cred că moneda digitală va fi utilă”, a spus Son. „Dar nu știu ce monedă digitală, cu ce structură și așa mai departe.”

Promisiunea electorală neobișnuită a unui politician: o lege pentru o oră de somn la prînz

Vijai Sardesai, liderul partidului Goa Forward, din India, face o promisiune electorală mai puțin obișnuită. Sardesai spune că va face obligatorie o oră de somn, dacă va cîștiga alegerile, scrie The Guardian.

Liderul partidului Goa Forward, partid care va intra în competiția electorală pentru alegerile de la începutul anului viitor, le promite alegătorilor că, dacă va cîștiga, va impune prin lege siesta de o oră de somn, oricînd între 13:00 și 16:00. Sardesai, în vîrstă de 51 de ani, insistă asupra unei sieste zilnice. „Siesta face parte din susegad, iar susegad este identitatea Goa. Dacă cei din afară nu respectă ritualul, vreau să îl fac lege. Pentru noi contează calitatea vieții, nu banii. Ne place ceea ce avem”, a spus Sardesai.

Susegad este cuvîntul care descrie cultura relaxată din Goa, o regiune de pe coasta de Vest a Indiei. Vijai Sardesai se folosește și de cercetări medicale pentru a-și susține măsura pe care vrea să o impună. Cercetările pe care le citează arată că un pui de somn poate îmbunătăți performanța și memoria, poate ridica starea de spirit, poate face oamenii mai atenți și reduce riscul de atac de cord. „Siesta te relaxează. Constat că, dacă nu o respect, mă simt obosit, nu pot funcționa”, a mai spus Sardesai.

Spania ia în calcul programul de lucru de patru zile pe săptămînă

Guvernul Spaniei analizează o posibilă scurtare a programului de lucru, cît şi o reducere a săptămînii de lucru la patru zile, a anunţat vicepremierul Pablo Iglesias, potrivit Bloomberg.

Guvernul analizează propunerea unei scurtări a programului de lucru pentru impulsionarea angajărilor. Ministerul Muncii analizează şi scurtarea săptămînii de lucru la patru zile. Declarația lui Pablo Iglesias vine la cîteva zile după ce gigantul de bunuri de larg consum Unilever a anunțat că va testa o săptămînă de lucru de patru zile în Noua Zeelandă pentru a spori bunăstarea lucrătorilor și a crește productivitatea. Ideea unei săptămîni de lucru mai scurte există de ani de zile în întreaga lume, dar a fost luată în considerare mult mai serios în contextul economic din acest an.  

Franța avertizează Polonia şi Ungaria că riscă să fie excluse din fondul de relansare de 750 de miliarde de euro

UE va exclude Polonia şi Ungaria din Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, un fond în valoare de 750 miliarde de euro destinat relansării economiei UE după pandemia COVID, dacă cele două ţări refuză în continuare să accepte condiţionarea accesului la fonduri de respectarea statului de drept. Avertismentul vine de la secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Clement Beaune a apreciat că excluderea Poloniei şi Ungariei din fondul de relansare este o mişcare complexă din punct de vedere juridic, dar posibilă. Beaune a estimat că cele două state membre din Europa de Est riscă să piardă finanţări în valoare de miliarde de euro dacă continuă cu opoziţia lor. Autorităţile de la Budapesta şi Varșovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.100 miliarde de euro, precum şi faţă de Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept.

Vineri, comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni a spus şi el că UE va merge înainte cu pachetul său financiar în valoare de 1.800 miliarde de euro, chiar dacă Ungaria şi Polonia vor continua să îşi exprime veto-ul faţă de acest proiect. Comisia Europeană studiază deja diferite opţiuni pentru a activa fondul de redresare post-pandemie fără Polonia şi Ungaria, dacă aceste ţări nu-şi ridică în zilele următoare veto-ul asupra acestui plan. Una dintre opţiunile analizate de Comisia Europeană este iniţierea unei ''cooperări consolidate'', un mecanism prevăzut în tratate şi care permite unui grup de cel puţin nouă state membre să lanseze o iniţiativă la care nu doresc să participe şi celelalte state membre.

O altă idee ar fi ca statele membre care doresc să participe la fondul de redresare să ofere garanţiile financiare necesare pentru ca Executivul comunitar să poată emite datoria comună cu care se va finanţa acest fond, astfel încît să nu mai fie nevoie de decizia privind resursele proprii (care cuprinde sursele de finanţare ale mecanismului), blocarea acestei decizii fiind modalitatea prin care Polonia şi Ungaria au opus acel veto. O a treia variantă ar presupune un acord interguvernamental între statele interesate, dar Bruxellesul consideră că această opţiune este mai puţin atractivă, întrucît ar necesita mai mult timp şi, în plus, atragerea de împrumuturi de pe pieţe prin această schemă ar creşte gradul de îndatorare al statelor membre.

Insulele Feroe, o țară cu 50.000 de locuitori, au construit, în 3 ani, sens giratoriu subacvatic și tuneluri, ca să lege două orașe

Insulele Feroe urmează să inaugureze un sens giratoriu sub mare, după trei ani de lucrări. Tunelurile subacvatice leagă insulele Streymoy și Eysturoy într-o rețea lungă de aproximativ 11 kilometri. Inaugurarea acestui mega-proiect va avea loc pe data de 19 Decembrie, relatează BBC News. Rețeaua de drumuri va fi utilă pentru rezidenți, care vor parcurge de acum drumul dintre Capitala Tórshavn și Runavík în doar 16 minute, cu o oră mai puțin. Tunelul a fost săpat, în unele locuri, și la 187 de metri sub nivelul mării. Pe data de 17 Decembrie, va fi făcută o ultimă testare a traseului subacvatic, fiind simulată și o intervenție de urgență. Sensul giratoriu din mijlocul rețelei va conține lucrări de artă ale artistului feroez Trondur Patursson. Lucrările includ sculpturi și efecte de lumină.

Cei care utilizează tunelurile vor trebui să plătească o taxă. Local.fo, un site de știri din Feroe, anunță că șoferii autoturismelor vor plăti 75 de coroane daneze, aproximativ 10 euro, pe un singur sens, însă localnicii își pot face și abonament, care este mult mai convenabil. Potrivit constructorului, aceste tuneluri reprezintă cea mai mare investiție în infrastructură făcută în Feroe. Un alt tunel subacvatic este în construcție și va conecta insulele Sandoy și Streymoy. Insulele Feroe, care includ 18 insule din Atlanticul de Nord, situate la jumătatea distanței dintre Islanda și Norvegia, constituie o regiune autonomă a Danemarcei, regiune care are o populație de aproximativ 50.000 de suflete.

Donald Trump s-a lăudat cu o armă care se pare că nu există

Președintele american în exercițiu Donald Trump le-a spus susținătorilor săi, la un miting din statul Georgia, că Statele Unite au o armă care, nu pare să existe, potrivit experților citați de Business Insider.„Avem rachete noi, hipersonice și hidrosonice. Știți ce e hidrosonic? Apă”, a spus el. „Le avem pe toate. Avem rachete care au o viteză de șapte ori mai mare decît orice altă rachetă din lume”, a continuat Trump.

Există posibilitatea ca Președintele american în exercițiu să se fi referit la un sistem ținut secret pînă acum, dar declarațiile lui anterioare pe acest subiect sugerează că este vorba de fapt de o confuzie. Timp de mai multe luni, Trump a lăudat rachetele hipersonice, dar uneori le-a numit „hidrosonice”. Apoi a spus pur și simplu că sunt rachete „super duper”, pentru că e o expresie mai ușor de înțeles. Hans Kristensen, expert în arme nucleare la Federația Oamenilor de Știință Americani, spune că rachetele „hidrosonice” există „doar în mintea lui Trump”. „Hydrosonic” este numele unei periuțe de dinți electrice. Rachetele hipersonice, pe de altă parte, sunt reale și sunt o zonă în care Statele Unite, China și Rusia sunt în competiție.

Elveţia mizează pe prudenţă în ceea ce priveşte vaccinurile împotriva COVID-19

Spre deosebire de multe alte ţări occidentale, Elveţia, care nu are o procedură de omologare de urgenţă, nu ar urma să înceapă vaccinarea populaţiei înainte de 2021, relatează AFP, potrivit agerpres. Numărul mare de vaccinuri pentru populaţia ţării, de 8,6 milioane de locuitori, nu va fi disponibil în curînd. În cele din urmă, Berna speră să vaccineze aproximativ 70.000 de persoane pe zi. Este justificată această precauţie? Iată răspunsurile date de directoarea centrului de vaccinologie al Spitalelor universitare din Geneva, Claire-Anne Siegrist, supranumită ”papesa vaccinului” de către mass-media elveţiene.

Întrebată de ce Elveţia va începe vaccinarea mai tîrziu decît alte ţări occidentale, ea a răspuns că ţara nu are o procedură de autorizare de urgenţă, chiar şi în cazul unei pandemii. Aceasta este cea mai mare diferenţă. Potrivit ei, agenţiile europene şi americane solicită două luni de monitorizare, în timp ce în Elveţia se respectă regula obişnuită, ca monitorizarea să dureze mai mult de două luni. De obicei, acest lucru durează pînă la sfîrşitul fazei trei de studiu, care este, prin definiţie, de şase luni.

Întrebată dacă această prudenţă este justificată, Claire-Anne Siegrist a răspuns că atunci cînd sunt 4-5 luni de monitorizare este mai sigur decît atunci cînd sunt doar două luni. Este o garanţie suplimentară care, în Elveţia, răspunde unei cereri a unei părţi mari a populaţiei pentru mai multe informaţii. La întrebarea ce rol joacă mişcarea anti-vaccinuri, ea a răspuns că această proporţie nu este mai mare în Elveţia decît în alte părţi şi mult mai scăzută decît în Franţa. Această mişcare „este foarte activă pe reţelele de socializare, dar nu foarte mare. Pe de altă parte, există o mare parte din populaţie care are profunde îndoieli dintr-un motiv simplu, pe care îl împărtăşesc: am avut doar comunicate de presă (de la grupuri farmaceutice – n. r.).”

Portugalia se pregăteşte de Sărbători, după cea mai neagră săptămînă ca număr de decese asociate COVID-19

După ce au fost publicate noile reguli care trebuie respectate de Crăciun şi de Revelion, portughezii au început deja pregătirile de sărbători încercînd să uite de cea mai neagră săptămînă ca număr de decese, cînd s-au înregistrat 536 de decese în decurs de şapte zile, relatează EFE, potrivit agerpres. Duminică s-a repetat al doilea record ca număr de decese după luna Martie, cu 87 de morţi într-o singură zi, un număr raportat şi în 28 Noiembrie şi care a fost depăşit doar pe 16 Noiembrie, cînd s-au înregistrat 91 de decese – un record istoric pentru Portugalia. În total, ţara însumează 4.963 de morţi şi 322.474 de cazuri pozitive de la începerea pandemiei, potrivit datelor Direcţiei Generale de Sănătate (DGS).

Portugalia se află pînă în 23 Decembrie în stare de urgenţă, cel mai înalt nivel de alertă, deşi Preşedintele ţării, Marcelo Rebelo de Sousa, a anunţat că ar putea prelungi starea de urgenţă pentru a fi cuprinsă şi perioada de Crăciun. De Crăciun, Portugalia va relaxa măsurile pentru ca familiile să se poată reuni, însă deplasările între municipii vor fi interzise la sfîrşitul anului.