După 3.000 de ani de la dispariția lor, diavolii tasmanieni au fost reintroduși în Australia continentală

Mai multe exemplare de diavoli tasmanieni au fost eliberate în sălbăticie, în Australia continentală, la 3.000 de ani de la dispariție, scrie BBC. 26 de astfel de mamifere carnivore au fost lăsate libere într-un sanctuar de 400 de hectare din Barrington Tops.

Preşedintele Aussie Ark, Tim Faulkner, a explicat că această operaţiune "istorică", desfăşurată în lunile Iulie şi Septembrie, este prima etapă a unui program de conservare ex situ menit să creeze o populaţie protejată, în condiţiile în care mamiferul este ameninţat pe insula Tasmania cu o formă gravă de cancer contagios.

După 16 ani de eforturi, care au implicat implementarea în Australia continentală a celui mai mare program de creştere a diavolilor tasmanieni, Faulkner consideră că este "incredibil" să fi ajuns aici, scrie Agerpres. Cu o greutate de pînă la 8 kilograme, diavolul Tasmanian (foto) vînează în general alte animale native sau se hrăneşte cu carcasele animalelor moarte. Sarcophilus harrisii nu este periculos pentru oameni sau animale, dar se apără dacă este atacat, ceea ce poate provoca răni grave. Acest marsupial nocturn cu blană neagră sau brună, care degajă un miros puternic atunci cînd este stresat, a fost lovit din 1996 de o boală – tumoarea facială transmisibilă a diavolului tasmanian (DFTD) – fatală în aproape 100% din cazuri, care a decimat 85% din populaţie, făcînd în prezent din diavolul tasmanian o specie în pericol de dispariţie.

Acest cancer contagios este transmis prin muşcăturile provocate de alţi diavoli tasmanieni – foarte agresivi şi cu fălci puternice – atunci cînd se împerechează sau se luptă. Animalele mor de foame cînd tumora le ajunge la gură, împiedicîndu-le să mănînce. Se estimează că 25.000 de exemplare de Sarcophilus harrisii trăiesc încă în sălbăticie, comparativ cu 150.000 înainte de apariţia acestei boli. Pe de altă parte, în Australia continentală, diavolii tasmanieni au dispărut probabil acum 3.000 de ani, decimaţi de dingo. Programul îşi propune să creeze o "populaţie de rezervă" în faţa unei boli în prezent incurabile, participînd în acelaşi timp la refacerea faunei native.

OMS estimează că numărul real de infectări cu coronavirus la nivel global este uriaș față de cel al cazurilor raportate

Aproximativ 10% din populația planetei ar fi fost infectată cu noul coronavirus, a declarat un expert al Organizației Mondiale a Sănătății, director al programului de urgențe în sănătate din cadrul OMS, relatează The Independent. Dr. Michael Ryan a spus, în cadrul unei întîlniri a Consiliului Executiv care se ocupă de monitorizarea pandemiei de Covid-19, că cifrele variază de la urban la rural și între diferite alte grupuri, dar că „vasta majoritate a populației lumii rămîne în pericol de a contracta boala”. Conform estimării, în jur de 760 de milioane de oameni ar fi suferit de Covid-19, pe baza populației actuale a globului de 7,6 miliarde. Această cifră depășește cu mult statistica oficială a cazurilor raportate de aproximativ 35 milioane și jumătate.

O mexicancă în vîrstă de 103 ani s-a vindecat de COVID-19

O mexicancă în vîrstă de 103 ani, care suferea de o gravă boală pulmonară cronică, s-a vindecat de COVID-19 după ce a fost internată timp de 11 zile, a informat Institutul mexican de securitate socială, potrivit AFP, informează Agerpres. Dona Maria a fost testată pozitiv cu noul coronavirus, însă nu suferea de factori agravanţi precum hipertensiune, diabet şi obezitate. „Acest detaliu a contribuit la succesul tratamentului său”, au declarat reprezentanţii IMSS într-un comunicat.

Dona Maria a fost internată pe 22 Septembrie la spitalul general regional din Guadalajara, în statul Jalisco, cu nasul înfundat, un puseu de febră şi dificultăţi de respiraţie, dar nu necesita conectarea la ventilator. „A fost întotdeauna foarte veselă, conştientă, vorbind cu medicii. Chiar şi la final, ne-a recomandat să ne îngrijim. Evoluţia ei a fost foarte bună, iar simptomele au dispărut”, a declarat directorul spitalului, David Sanchez, citat în comunicat. Femeia s-a întors acasă Vinerea trecută. În imaginile date publicităţii de IMSS se poate vedea cum medicii o aplaudă cînd părăseşte spitalul într-un scaun cu rotile.

Mexicul a raportat 757.953 de cazuri de COVID-19 şi 78.880 de decese asociate noului coronavirus de începutul epidemiei în această ţară în luna Februarie. Pe 11 August, 78 de persoane de peste 100 de ani fuseseră diagnosticate cu COVID-19 în Mexic, dintre care 23 decedaseră (29,3%), potrivit datelor publice despre pandemie. Unul dintre cele mai surprinzătoare cazuri este cel al unui bărbat din statul Tabasco, despre care jurnaliştii de la AFP afirmă că ar avea vîrsta de 118 ani şi care, după ce a fost diagnosticat cu COVID-19 pe 25 Iulie, s-a vindecat.

Anunț controversat din Marea Britanie: Nu vom vaccina toată populaţia împotriva coronavirusului

Programul de vaccinare Covid-19 din Regatul Unit va viza persoanele în vîrstă şi cele cu profesii cu risc de infectare, dar nu întreaga populaţie, a declarat persoana responsabilă cu vaccinarea din Guvernul britanic. Numită de Guvern în Primăvară în funcţia de preşedinte al grupului de lucru pentru vaccinarea împotriva coronavirusului, Kate Bingham a declarat pentru Financial Times că o vaccinare generală a populaţiei „nu se va întîmpla”.  ”Trebuie să-i vaccinăm pe toţi cei cu risc” , a explicat ea într-un interviu, pe 4 Octombrie, notează Le Figaro.

”Vorbim despre timpul necesar vaccinării întregii populaţii”, dar acest lucru este greşit. Nu va exista vaccinare pentru persoanele cu vîrsta sub 18 ani. Va fi un vaccin numai pentru adulţi, pentru persoanele cu vîrsta peste 50 de ani, în special pentru personalul medical, personalul căminelor şi persoanele mai vulnerabile, ” a spus ea.

Guvernul britanic a comandat deja zeci de milioane de doze de vaccinuri din diferitele programe în curs de desfăşurare, inclusiv cel condus de Universitatea din Oxford şi AstraZeneca, fără să ştie dacă vor avea succes.

Aspecte surprinzătoare care ies la lumină după un accident grav, petrecut în Spania

Ancheta în cazul unui accident grav petrecut în Spania, la Los Barrios, în urmă cu o săptămînă, scoate la lumină detalii șocante. Atunci, o mașină a intrat pe contrasens și s-a izbit cu putere de un camion, iar cele două persoane aflate în interior au murit. Poliția a stabilit că accidentul a fost provocat intenționat. Mai mult, femeia care era pe scaunul din dreapta murise cu cîteva ore înaintea impactului, potrivit presei spaniole.

Surse implicate în anchetă au declarat, pentru către EFE, că s-au descoperit indicii că femeia – o franțuzoaică de 32 de ani – fusese ucisă cu cîteva ore înainte de accident, cel mai probabil de partenerul ei, aflat la volan, mort în impact. Acesta era un cetățean englez, în vîrstă de 28 de ani. Analiza criminalistică a arătat că femeia a murit ca urmare a unui traumatism puternic la nivelul capului. Anchetatorii cred că bărbatul a provocat accidentul fie pentru a se sinucide după crima comisă, fie pentru a găsi o justificare pentru moartea partenerei sale. Tînărul englez avea antecedente de probleme psihice, au descoperit anchetatorii.

Cercetătorii care au descoperit virusul hepatitei C primesc Nobelul pentru Medicină

Cercetătorii Harvey J. Alter, Michael Houghton şi Charles M. Rice au primit premiul Nobel pentru Medicină pe anul 2020. Ei au fost laureați pentru descoperirea virusului hepatitei C, potrivit CNN. Cei trei cercetători „au avut o contribuţie decisivă în lupta împotriva hepatitei care se transmite prin sînge, o problemă globală de sănătate care provoacă ciroză şi cancer de ficat”, potrivit Comitetului Nobel.

„Harvey J. Alter, Michael Houghton și Charles M. Rice au făcut descoperiri fundamentale care au dus la identificarea unui virus nou, virusul hepatitei C. Anterior, descoperirea virusurilor hepatitei A și B au fost pași vitali, dar majoritatea formelor de transmitere prin sînge rămăseseră inexplicabile. Descoperirea virusului hepatitei C a dezvăluit cauza acestor cazuri de hepatită cronică și a dus la producția de medicamente noi care au salvat milioane de vieți”, se mai arată în decizia Comitetului.

Migranți aruncați în apă, peste bord, de traficanții care îi însoțeau: 8 au murit, 12 sunt dați dispăruți

Opt migranţi etiopieni şi-au pierdut viaţa, iar alţi 12 au fost daţi dispăruţi, după ce traficanţii care îi însoţeau i-au aruncat în apă de la bordul unei ambarcaţiuni, în largul coastelor Djibouti, stat în Cornul Africii, a declarat pentru AFP din Nairobi o purtătoare de cuvînt a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM.

Potrivit martorilor supravieţuitori, salvaţi de OIM, trei traficanţi au împins violent tineri şi tinere din ambarcaţiunea aflată în largul mării, a specificat Yvonne Ndege. Migranţii respectivi erau etiopieni care încercau să se întoarcă în Cornul Africii, după ce au eşuat în tentativa lor de a ajunge în Arabia Saudită, prin Yemen, din cauza frontierelor închise ca urmare a pandemiei de COVID-19. Potrivit purtătoarei de cuvînt citate, 34 de migranţi se aflau la bordul ambarcaţiunii ce se îndrepta spre Obock, un important oraş de tranzit din Djibouti pentru miile de africani care încearcă să ajungă în Golf, scrie Agerpres.

În cursul ultimelor trei săptămîni, cel puţin 2.000 de migranţi au sosit în Yemen din Djibouti, cei mai mulţi dintre ei încercînd să intre în Etiopia, în Somalia sau în alte ţări din Cornul Africii, potrivit OIM. Agenţia ONU le-a oferit îngrijiri medicale, corturi, apă, hrană şi asistenţă.

Experimentul euro digital

Banca Centrală Europeană va începe să experimenteze cu o versiune digitală a monedei unice europene, organizînd în acelaşi timp o consultare publică, într-un pas major către introducerea acestei tehnologii, relatează Bloomberg, citat de Mediafax.

„Euro aparţine europenilor, iar misiunea noastră este să fim gardienii monedei”, a spus preşedinta BCE, Christine Lagarde, cu ocazia publicării de către BCE a unui studiu privitor la beneficiile şi dezavantajele introducerii unei monede digitale. „Rolul nostru este de a asigura încrederea în bani. Acest lucru înseamnă că trebuie să ne asigurăm că euro este adecvat pentru era digitală. Trebuie să fim pregătiţi să emitem un euro digital dacă acest lucru va fi necesar”, a adăugat Lagarde. Consultarea va începe pe 12 Octombrie, iar experimentul va fi organizat în paralel. BCE a anunţat că va decide către mijlocul anului 2021 dacă va lansa un proiect de euro digital, care ar urma să înceapă cu o „fază de analiză”.

O monedă digitală emisă de Banca Centrală ar permite locuitorilor din zona euro să plaseze în mod direct depozite la BCE. Această opţiune aparţine doar băncilor comerciale, Guvernelor şi altor bănci centrale. Teoretic, o monedă digitală este mai sigură decît banii fizici sau decît conturile obişnuite de economii. Totuşi, unii strategi avertizează că un astfel de sistem ar putea agrava o criză economică dacă deponenţii s-ar grăbi să-şi scoată banii din băncile comerciale şi să-i plaseze la autoritatea monetară.

Semn că BCE are planuri serioase în ceea ce priveşte introducerea unui euro digital, aceasta a aplicat, săptămîna trecută, pentru obţinerea unui certificat de înregistrare a mărcii „euro digital”. Bănci centrale din întreaga lume experimentează cu versiuni digitale ale monedelor proprii. Mulţi furnizori de servicii de plăţi din Europa sunt străini, iar o „intensificare a politicilor protecţioniste” ar putea duce la probleme, a arătat Lagarde într-un discurs recent. Instituţia sa „are responsabilitatea de a se asigura că cetăţenii noştri au alternative şi nu pot fi excluşi din ecosistemul de plăţi din cauza acţiunilor unilaterale ale altora”, a arătat şefa BCE. Aceasta a adăugat că euro digital ar urma să vină ca o completare a cash-ului, nu să-l înlocuiască.

Budapesta îşi continuă polemica cu Comisia Europeană: Nu are nici o autoritate!

Comisia Europeană nu are nici o autoritate de a întocmi evaluări comparative privind statul de drept în ţările membre ale Uniunii Europene şi de a introduce sancţiuni pe această bază, a susţinut ministrul ungar al Justiţiei Judit Varga, transmite Reuters, potrivit agerpres. Într-o intervenţie la postul de radio Kossuth, Varga a citat o luarea de poziţie din 2014 a Consiliului European, conform căreia dialogul asupra statului de drept ar trebui să se desfăşoare pe o bază interguvernamentală, fără discriminare şi cu tratarea egală a ţărilor membre.

Potrivit ministrului ungar, Uniunea Europeană doreşte să evite acea luare de poziţie prin ”stabilirea unui regim care ar putea ignora opinia asupra statelor membre printr-un vot calificat pe baza informaţiilor din partea Comisiei”. ”Iată ce încalcă statul de drept”, a adăugat Judit Varga. Ea a accentuat că situaţia statului de drept în ţările membre nu ar trebui să fie legată de accesul la finanţare de la bugetul comunitar, întrucît acest lucru ar conduce la mai multe abuzuri din partea sistemului.

Comisia Europeană a criticat, săptămîna trecută, Polonia şi Ungaria pentru încălcări ale standardelor democratice fundamentale, oferindu-le astfel muniţie celor care fac presiuni pentru suspendarea celor două state de la finanţări pînă cînd vor consolida libertatea presei şi a Justiţiei. Primul raport al Comisiei Europene referitor la deficienţe la nivelul UE în ce priveşte statul de drept a fost publicat în contextul în care Uniunea Europeană a decis să condiţioneze accesul la finanţare europeană, inclusiv la cele 750 miliarde de euro din fondul de relansare după pandemie, de respectarea standardelor democratice.

”Reformele justiţiei din Polonia începînd din 2015 au fost o sursă majoră de controversă”, afirmă raportul, care notează despre Ungaria că ”direcţia schimbării a ridicat preocupări serioase” în ceea ce priveşte independenţa Justiţiei.

Turcia a extrădat un jihadist francez

Un cetăţean francez plecat să se alăture jihadiştilor în Siria în 2012 şi condamnat în contumacie în Franţa la 15 ani de detenţie, în 2017, a fost extrădat, Luni, din Turcia şi plasat în arest la sosirea sa la Paris, informează AFP, citînd o sursă judiciară franceză.

Othman Garrido, în vîrstă de 26 de ani, originar din Montpellier, a fost capturat, în luna Iulie, de forţele de securitate turce, în timp ce se afla în regiunea Kilis, în apropierea frontierei cu Siria, a transmis agenţia Anadolu. El a fost expulzat în cadrul unui acord de cooperare de Poliţie (Protocolul Cazeneuve) între Paris şi Ankara vizînd interceptarea jihadiştilor francezi.

Potrivit sursei judiciare, recent a fost deschisă o nouă anchetă împotriva lui Othman Garrido, vizat de altfel din 2016 de un mandat de arestare pentru fapte comise ulterior condamnării sale. În 2017, un Tribunal pentru minori din Franţa l-a condamnat în contumacie la 15 de detenţie pentru că s-a alăturat grupării jihadiste Stat Islamic în Siria, a participat acolo la antrenamente şi lupte şi i-a îndemnat pe musulmanii din Franţa să comită acţiuni violente. Alţi patru membri ai familiei sale – părinţii şi doi dintre fraţi, plecaţi şi ei în Siria – au fost condamnaţi în acest proces la pedepse de 10 şi 15 de detenţie.

Împreună cu unul din fraţii săi, Othman Garrido, pe atunci în vîrstă de 18 ani, a părăsit Franţa la sfîrşitul lui 2012 pentru a se alătura grupării Jabhat al-Nosra (aripa Al-Qaida în Siria), iar apoi în foarte scurt timp Statului Islamic. Părinţii săi, un francez convertit şi o femeie de origine marocană, li s-au alăturat în cursul lui 2013 împreună cu ceilalţi trei copii, minori la acea vreme.

Othman Garrido s-a remarcat mai ales printr-un video de şapte minute, în 2014, intitulat ‘What are you waiting for?’ (Ce aşteptaţi?) şi difuzat de aripa mediatică a SI, în care îi chema pe musulmanii din Franţa să se alăture grupării jihadiste sau să treacă la acţiune pe teritoriul francez.