Două femei au fost aproape gata să fie înghițite de o balenă cu cocoașă

Două femei au fost la un pas să fie înghițite de o balenă lîngă coasta californiană, însă au scăpat doar cu o sperietură teribilă, scrie CNN.

Julie McSorley și Liz Cotriel urmăreau balenele cu cocoașă de lîngă plaja Avila din California, iar la un moment dat au hotărît să se apropie de mamifere. În scurt timp, o balenă a venit pe sub apă și a ieșit brusc la suprafață. Cele două femei se aflau fix deasupra ei și au fost la un pas să fie înghițite de balenă, însă ele doar au fost răsturnate din caiacele în care se aflau. Un martor a filmat incidentul și în imagini se poate vedea cît de periculoasă a fost întîlnirea dintre cele două femei și balena cu cocoașă. McSorley și Cotriel au scăpat nevătămate. Caiacele lor au fost răsturnate iar ele aruncate în apă, însă au ieșit la suprafață. Balenele cu cocoașă se hrănesc cu krill și pești mici. Mamiferele sunt populare printre privitorii de balene pentru că sunt foarte active la suprafața apei.

Încă patru state americane au legalizat consumul canabisului

Mai multe state americane au profitat, Marţi, de referendumurile care însoţesc în mod tradiţional alegerile prezidențiale americane pentru a-şi relaxa legislaţia privind drogurile, începînd cu Oregon, care a dezincriminat deţinerea aşa-numitelor droguri „dure” pentru uz personal, o premieră în Statele Unite, transmite Agerpres.

Patru state noi – Arizona, Montana, New Jersey şi Dakota de Sud – se vor alătura listei celor în care consumul recreativ de canabis este legal, numărul total al acestora urmînd să ajungă la cincisprezece. Alegătorii din Oregon, un stat foarte progresist din Nord-Vest, s-au pronunţat în favoarea dezincriminării oricărei deţineri de narcotice, inclusiv a aşa-numitelor droguri „dure” precum heroina sau cocaina, atunci cînd este vorba despre o cantitate mică destinată uzului personal.

O a doua consultare populară a legalizat utilizarea în anumite condiţii a psilocibinei, un narcotic extras din anumite specii de ciuperci halucinogene. Prima măsură prevede că un individ, chiar şi un minor, aflat în posesia unei cantităţi mici de droguri destinate consumului personal, va avea de ales între plata unei amenzi de o sută de dolari sau urmarea de tratamente gratuite în centre de detoxifiere. Aceste centre vor fi parţial finanţate din venituri fiscale din industria canabisului, legală în Oregon.

Cantităţile de droguri acceptate aflate în posesia unui individ depind de fiecare substanţă: un gram sau mai puţin pentru heroină, două grame pentru cocaină etc.

Fabricarea şi vînzarea de droguri ilegale vor rămîne infracţiuni după adoptarea acestei măsuri, care a avut sprijinul mai multor asociaţii de medici şi asistenţi medicali din acest stat. Oregon a fost primul stat american care a dezincriminat canabisul, în 1973, şi a legalizat consumul său în 2014. 

Izolare parțială în Portugalia, dar s-ar putea lua, în curînd, măsuri mai restrictive

Cea mai mare parte a Portugaliei a intrat de Miercuri într-o nouă izolare, mai puţin strictă decît cea din Primăvară, însă Guvernul ar putea lua în curînd măsuri mai restrictive pentru a opri al doilea val al pandemiei de COVID-19, relatează AFP, citată de Agerpres.

Noile măsuri de izolare anunţate încă de Sîmbăta trecută de premierul Antonio Costa vor fi impuse în 121 din cele 308 de municipalităţi din ţară, adică vor privi 70% din populaţia de aproximativ zece milioane de locuitori, şi vor rămîne în vigoare cel puţin două săptămîni. Această nouă izolare va fi totuşi mai puţin strictă decît cea din Primăvară. Cît de repede posibil, telemunca va deveni obligatorie, însă „datoria civică a rămînerii la domiciliu” este o recomandare puternică, cu o serie de excepţii care permit scurte ieşiri, practicarea sportului sau oferirea de ajutor unei persoane.

Şcolile vor rămîne deschise, la fel şi restaurantele şi magazinele, care însă vor trebui să închidă mai devreme, la fel şi spaţiile culturale. Întoarcerea treptată a publicului pe stadioanele de fotbal a fost suspendată. Guvernul socialist a decis, de asemenea, să interzică tîrgurile, dar, confruntat cu nemulţumirea exprimată de comercianţii în cauză, a permis în cele din urmă Primăriilor să decidă menţinerea lor, ceea ce a fost cazul şi la Lisabona.

Premierul Costa a apărat declaraţia privind starea de urgenţă sanitară, care va fi aprobată de Parlament, „pentru a înlătura îndoielile juridice” cu privire la legalitatea anumitor dispoziţii în curs de examinare. Executivul de la Lisabona doreşte să se asigure că poate restricţiona în mod legal libertatea de circulaţie, inclusiv să instituie o interdicţie de circulaţie în week-end, de exemplu. Guvernul are în vedere, de asemenea, efectuarea de controale ale temperaturii pentru persoanele care apelează la serviciile publice sau mobilizarea Armatei pentru consolidarea echipelor sanitare de urmărire a contactelor persoanelor testate pozitiv la COVID-19.

Cel mai mare aisberg din lume se deplasează periculos spre o insulă britanică de aceeași mărime

Cel mai mare aisberg din lume, cunoscut sub numele de A68a, plutește spre insula Georgia de Sud, teritoriu britanic aflat în Atlanticul de Sud. Gigantul din gheață desprins în Antarctica are o dimensiune similară cu insula și există riscul să „atingă” țărmul Georgiei de Sud – un paradis al faunei sălbatice. Dacă acest lucru se va întîmpla, pinguinii și focile de pe insulă vor fi în pericol, potrivit BBC News.

Traseele de hrănire a animalelor ar putea fi blocate, iar puii vor fi cei mai amenințați, pentru că nu vor fi hrăniți corespunzător, avertizează specialiștii. În plus, toate creaturile care trăiesc pe fundul mării ar fi zdrobite acolo unde A68a ar pătrunde.

„Ecosistemele își vor reveni, bineînțeles, dar există pericolul ca în cazul în care acest aisberg se blochează, să rămînă acolo timp de 10 ani”, a spus prof. Geraint Tarling de la British Antarctic Survey (BAS). Acest teritoriu britanic este un fel de cimitir pentru aisbergurile din Antarctica, unde ajung fiind purtați de curenții foarte puternici. Periodic, blocuri de gheață din Antarctica ajung pe țărmul insulei și se topesc aici în săptămîni sau luni, în funcție de dimensiuni.

A68a – care are aspectul unei mîini cu un deget arătător – urmează acest traseu de cînd s-a desprins din Antarctica, la mijlocul anului 2017. Acum se află la doar cîteva sute de kilometri Sud-Vest de teritoriul britanic. Cu o suprafață de aproximativ 4.200 kilometri pătrați, aisbergul cîntărește sute de miliarde de tone. Este, însă, scufundat la o adîncime relativ redusă, 200 de metri sau chiar mai puțin, iar asta înseamnă că se poate deplasa facil pînă spre coasta Georgiei de Sud.

Cercetătorul BAS încearcă să organizeze resursele pentru a studia A68a. El mai spune că impactul potențial are și aspecte pozitive. De exemplu, aisbergurile aduc cu ele cantități enorme de praf care vor fertiliza planctonul oceanic din jurul lor. Deși imaginile din satelit sugerează că A68a se află în drum spre Georgia de Sud, traseul său, însă, ar putea fi deviat de curenți, spun specialiștii.

Se întîmplă nu doar în România! Un candidat mort de COVID-19 din SUA a cîştigat alegerile pentru Camera Reprezentanţilor

David Andahl, un candidat la Camera Reprezentanţilor din partea statului american Dakota de Nord, a cîştigat, Marţi, alegerile, cu toate că politicianul în cauză a murit în urmă cu aproape o lună din cauza unor complicaţii asociate coronavirusului. El s-a infectat în timpul campaniei electorale. Presa locală din regiunea Bismarck a informat în legătură cu victoria defunctului, care era membru al Partidului Republican şi care a murit în data de 6 Octombrie, la vîrsta de 55 de ani, la scurt timp după ce a fost internat de urgenţă în spital, relatează Agerpres.

Triumful lui Andahl se explică prin creşterea-record a voturilor prin corespondenţă la acest scrutin desfăşurat în plină pandemie, în contextul în care multe buletine de vot au sosit înainte de tragica veste. După moartea candidatului republican, procurorul general din Dakota, Wayne Stenehjem, a explicat că Andahl are dreptul să participe în continuare la procesul electoral, dat fiind că primii alegători şi-au trimis voturile cu 40 de zile înainte de data scrutinului, 3 Noiembrie. Potrivit postului ABC, procurorul Stenehjem a insistat, Marţi, că buletinele cu voturile în favoarea lui Andahl trebuie numărate în conformitate cu legislaţia americană.

„Dacă un candidat decedat primeşte majoritatea voturilor, candidatul este ales. Totuşi, dacă respectivul candidat a murit, atunci acesta nu se califică şi locul este vacantat”, urmînd ca acest post vacant să fie ocupat conform legii, a adăugat el.

O situație asemănătoare a avut loc și în România, la alegerile locale din Septembrie. Ion Aliman a fost reales cu o largă majoritate în localitatea Deveselu, după ce a murit de coronavirus în plină campanie electorală. În acest caz, legislația prevede reluarea alegerilor.

Europa a intrat în cursa cheltuielilor pentru salvarea economiilor, iar asta aduce în față diferențele dintre Nord și Sud

În condiţiile în care pandemia a scos din discuţie orice măsură de austeritate, Europa s-a lansat într-o cursă a cheltuielilor pentru a-şi scoate economiile din recesiune şi a le readuce la o situaţie apropiată de normal, scrie Reuters, citată de Mediafax.

În timp ce suma totală aruncată în joc este de ordinul miilor de miliarde de euro, aceasta maschează profunde diferenţe între ţări din punctul de vedere al banilor şi al tipului de susţinere oferite. Pe scurt, Nordul bogat este capabil să-şi susţină părţi esenţiale din economie cu cash care nu va trebui returnat niciodată, în timp ce Sudul mai sărac este mai dependent de furnizarea de susţinere pe termen scurt sub formă de credite şi scutiri temporare de la plata taxelor. Cu siguranţă, scopul fondului comun de redresare al UE de 750 mld. euro este de a elimina astfel de diferenţe şi de a asigura că divergenţele de avuţie nu cresc şi mai mult. Însă banii respectivi vor deveni accesibili de anul viitor şi chiar şi de atunci numai treptat. Între timp, diferenţele naţionale persistă.

Think tankul Bruegel plasează valoarea totală a susţinerii directe nerambursabile pe care Germania a putut-o oferi companiilor şi cetăţenilor săi la 8,3% din PIB, nu departe de cea de 9,1% din SUA. Aceasta vine în contrast cu sumele mult mai puţin generoase oferite de economiile aflate în centrul crizei datoriilor suverane din 2009: stimulentele directe oferite de Portugalia totalizează doar 2,5% din PIB, în timp ce în cazul Greciei se situează la 3,1%, al Spaniei la 3,7% şi Italiei la 3,4%.Roma a oferit moratorii în valoare de peste 220 miliarde de euro legate de creditele clasice şi creditele ipotecare ale micilor companii, însă, după cum stau lucrurile la sfîrşitul lunii Ianuarie, acestea va trebui să meargă mai departe cu credite la fel de mari.

Madridul se află în faţa unei dileme similare. Guvernul de acolo a susţinut credite de 140 miliarde de euro pentru companii, iar băncile au negociat perioade de graţie cu companiile legate de rambursări. Însă odată cu expirarea perioadelor respective, apar temeri în creştere privind un viitor val de falimente, iar Spania încearcă să ofere susţinere suplimentară. Anunţul privind o revenire peste aşteptări a economiei zonei euro în trimestrul trei expune astfel numai jumătate din poveste, venind înainte de un al doilea val de infectări, chiar cele mai sărace economii beneficiind încă de susţinere de stat. Pe măsură ce noile restricţii încep să afecteze activitatea, ce e mai rău probabil de-abia începe.

Primul senator transgender din istoria SUA

Sarah McBride a devenit prima persoană care își asumă în mod deschis transsexualitatea și care intră în Senatul SUA, după ce a cîștigat Marți alegerile din statul Delaware.

Ea devine astfel persoana transgender care accede funcția cea mai înaltă în stat de pînă acum. McBride îl va înlocui pe senatorul democrat Harris McDowell, care nu a mai candidat pentru un nou mandat. Sarah McBride, în vîrstă de 30 de ani, a făcut deja istorie la Convenția democraților din 2016, cînd a fost prima persoană transgender ce a vorbit la un astfel de eveniment național important. Sarah McBride s-a născut în Wilmington, statul Delaware, orașul unde își are reședința și Joe Biden, candidatul democraților la alegerile prezidențiale din 2020. Ea a lucrat în 2010 inclusiv cu Beau Biden, fiul cel mare al lui Joe Biden, care a murit în urma unui cancer cerebral. În 2014, Sarah McBride s-a căsătorit cu Andrew Cray, un alt activist al mișcării pentru drepturile LGBT, care, la patru zile după nuntă, a murit de cancer.

Alte patru persoane transgender candidează la alegerile de anul acesta pentru Congres: Danica Roem în Virginia, Brianna Titone în Colorado și Lisa Bunker și Gerri Cannon în New Hampshire.

Ultranaţionaliştii turci din LUPII CENUŞII au fost interziși în toată Franţa

Guvernul Franţei a interzis mişcarea ultranaţionalistă turcă „Lupii Cenuşii” pe teritoriul francez, a anunţat, Miercuri, pe Twitter, ministrul de Interne Gerald Darmanin, informează dpa şi AFP, potrivit agerpres. „Mişcarea Lupii Cenuşii a fost dizolvată în Consiliul de Miniştri, conform instrucţiunilor Preşedintelui Republicii”, a scris ministrul Darmanin, estimînd, în decretul său, că acest grupuscul „incită la discriminare şi la ură şi este implicat în acţiuni violente”.

Lupii Cenuşii au fost incriminaţi pentru incidentele de săptămîna trecută dintre comunităţile turcă şi armeană de la Decines-Charpieu, lîngă Lyon. Conflictul dintre turci şi armeni s-a intensificat după izbucnirea conflictului din Nagorno Karabah între Armenia şi Azerbaidjan, în care partea azeră este susţinută de Turcia. Forţele de ordine au intervenit la Decines-Charpieu pentru a împiedica circa 250 de turci să îi atace pe armeni. Cu cîteva ore înainte, o încăierare între membri ai celor două comunităţi se soldase cu patru răniţi, din care unul în stare gravă. Sîmbătă noaptea, memorialul genocidului şi Centrul Naţional al Memoriei Armene de lîngă Lyon au fost profanate, iar pe clădiri a apărut inscripţia Lupii Cenuşii.

Gruparea este cunoscută ca apropiată de Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care şi-a exprimat recent îndoieli privind sănătatea mintală a omologului său francez, Emmanuel Macron. Lupii Cenuşii au ajuns cunoscuţi în deceniile 1970-1980, în urma unor acţiuni violente împotriva militanţilor de stînga. Ei folosesc ca semn de recunoaştere un gest al mîinii cu degetul mare împreunat cu mijlociul şi inelarul.

De asemenea, Guvernul francez a interzis sau intenţionează să interzică un număr de organizaţii acuzate de promovarea ideologiei islamiste, după recentele atacuri întreprinse de extremişti, în urma cărora un profesor a fost decapitat lîngă Paris şi alte trei persoane au fost ucise într-o biserică din Nisa.

Din ce în ce mai mulţi polonezi cred că Biserica are un rol negativ în viaţa publică

Aproape două treimi dintre polonezi sunt de părere că Biserica Catolică are un rol negativ în viaţa publică, arată o cercetare realizată de United Surveys, potrivit DPA şi agerpres. Treizeci şi şapte la sută dintre participanţi au atribuit Bisericii un rol „categoric” negativ în viaţa publică, în timp ce 28% văd un rol „oarecum negativ”, a indicat sondajul – comandat de cotidianul Dziennik Gazeta Prawna (DGP) şi postul de radio RMF.

Doar 27,4% dintre cei chestionaţi sunt de părere că Biserica are un rol pozitiv în viaţa publică. Chiar şi în rîndul celor care frecventează în mod regulat Bisericile, 48% evaluează pozitiv rolul Bisericii, în timp ce 50% susţin contrariul. Deşi peste 90% dintre polonezi se identifică drept catolici, doar 38% au participat regulat la Liturghia de Duminică în 2018, potrivit datelor Bisericii. Conform experţilor, implicarea membrilor ierarhiei catolice în politică, stilul de viaţă opulent, precum şi abuzurile sexuale comise de unii preoţi asupra minorilor sunt factori care contribuie la încrederea scăzută în Biserică.

Protestele recente împotriva unei decizii de înăsprire a legii avortului, atribuită parţial presiunii exercitate de Biserica Catolică, au contribuit la rîndul lor la modelarea opiniei publice cu privire la acest subiect. Potrivit sondajului DGP, două treimi dintre polonezi susţin recentele proteste.

Giuseppe Conte decretează LOCKDOWN în toată Italia

Şeful Guvernului italian Giuseppe Conte a semnat un decret prin care instaurează carantina pe întreg teritoriul naţional începînd de Joi, de la ora locală 22:00 (21:00 GMT), informează mass-media din Peninsulă, citată de AFP, potrivit agerpres. Alte măsuri restrictive, care urmează să fie detaliate, vor fi în vigoare pînă la 3 Decembrie. Prima ţară din Europa afectată de epidemia de COVID-19 în Februarie, Italia a înregistrat peste 39.000 de decese la mai mult de 750.000 de cazuri, aminteşte France Presse.

Conform acestui nou decret, cele 20 de regiuni ale Italiei vor fi împărţite, potrivit presei, în trei zone – verde, portocaliu şi roşu – în funcţie de gravitatea situaţiei epidemiologice şi în care vor fi aplicate măsuri mai mult sau mai puţin restrictive. La nivel naţional, va fi impusă o restricţie de circulaţie de la 22:00 la 5:00 dimineaţă şi nu se va putea circula în această perioadă decît din motive legate de muncă sau de sănătate ce trebuie justificate. Liceele vor trebui să treacă la educaţie de la distanţă, iar muzeele vor fi închise. Centrele comerciale vor fi, de asemenea, închise în weekend sau de sărbători şi transportul public nu va putea accepta mai mult de 50% din capacitatea totală a pasagerilor. Croazierele sunt, de asemenea, anulate de la această dată, cu excepţia celor deja în curs.

Ministerul Sănătăţii va decide cu privire la clasificarea regiunilor şi posibila schimbare a culorii lor pe baza a aproximativ douăzeci de factori, printre care rata de transmitere sau de ocupare a paturilor din spitale sau în unităţile de terapie intensivă.