Peskov: Nu este cazul încă să vorbim despre o normalizare a relaţiilor dintre SUA şi Rusia

Deocamdată nu există temei pentru a vorbi despre normalizarea relaţiilor dintre Rusia şi SUA, a declarat Luni purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Xinhua şi RIA Novosti, scrie agerpres. „Nu aş manifesta un optimism excesiv în această privinţă. Da, interacţionăm în situaţii extreme. Da, conlucrăm cînd este reciproc avantajos”, a spus Peskov într-un interviu acordat săptămînalului Argumentî i Faktî (AiF), comentînd recenta interacţiune între Rusia şi SUA în abordarea preţurilor scăzute la petrol şi combaterea COVID-19.

Cooperarea între cele două ţări nu trebuie întreruptă în astfel de situaţii, a subliniat el, menţionînd că Rusia şi SUA cooperează în sectorul spaţial, iar Armatele lor menţin un dialog pentru a evita confruntări nedorite în cadrul operaţiunilor desfăşurate în aceleaşi regiuni ale lumii. Purtătorul de cuvînt al Kremlinului a menţionat că, totuşi, alături de aprecierile pozitive ale Preşedintelui american Donald Trump, nu trebuie uitată afirmaţia acestuia că „este Preşedintele care a adoptat cea mai dură poziţie împotriva Rusiei”.n„De aceea, nu este cazul deocamdată să vorbim despre o normalizare a relaţiilor bilaterale”, a concluzionat Peskov în interviul pentru AiF.

Într-un alt interviu, ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a afirmat că declaraţia comună a Preşedinţilor rus, Vladimir Putin, şi american, Donald Trump, cu ocazia celebrării a 75 de ani de la întîlnirea militarilor sovietici şi americani pe Elba în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, este „un semnal că ţările pot acţiona unitar pentru obiective comune”, notează RIA Novosti. În opinia sa, declaraţia comună a celor doi Preşedinţi inspiră optimism. În ea se subliniază că „la acel moment, URSS şi SUA au putut să se ridice deasupra dezacordurilor, deasupra contradicţiilor şi să-şi unească forţele pentru o bătălie decisivă cu inamicul comun”, a spus Lavrov.

„Sper că actuala criză, generată de COVID-19, îi va impulsiona pe toţi actorii mondiali, în primul rînd marile puteri, să lase la o parte dezacordurile conjuncturale şi să se angajeze într-o activitate comună, într-o muncă profesionistă pentru asigurarea unui viitor paşnic şi prosper pentru toate popoarele”, a menţionat şeful diplomaţiei ruse.

Menţinerea marilor magazine închise este neconstituţională în Germania

Menţinerea marilor magazine închise pentru a preveni răspîndirea noului coronavirus este neconstituţională, a stabilit Luni principala instanţă administrativă din landul german Bavaria, care nu a anulat însă această politică introdusă în Germania în contextul pandemiei, potrivit DPA și agerpres. Marile magazine sunt tratate diferit faţă de micile magazine, cărora li s-a permis săptămîna trecută să se redeschidă, au stabilit judecătorii, potrivit cărora măsura încalcă principiul egalităţii prevăzut în Constituţie.

Guvernul german şi liderii celor 16 landuri din ţară au convenit că doar micile afaceri, cu o suprafaţă de sub 800 de metri pătraţi, pot fi redeschise, în contextul în care autorităţile au început să relaxeze unele dintre restricţiile legate de coronavirus asupra vieţii publice. Înaltul Tribunal Administrativ din Bavaria a luat decizia în urma unei sesizări de urgenţă a unui retalier cu magazine în Bavaria, Berlin şi Hamburg, dintre care unele depăşesc limita de 800 de metri pătraţi. Totuşi, instanţa a decis în mod „excepţional” să nu anuleze restricţia asupra marilor magazine, din cauza stării de urgenţă legată de coronavirus.

Jaf eșuat în Napoli. Un polițist a fost ucis

Un poliţist şi-a pierdut viaţa la Napoli, în noaptea de Duminică spre Luni, în urma unui accident rutier ce s-a produs după o tentativă de jaf eşuată, de care, potrivit presei italiene, s-ar face vinovaţi indivizi de etnie romă, potrivit agerpres. În incidentul care s-a produs în cursul nopţii, hoţii au intrat cu autovehiculul furat în care se aflau într-o maşină de Poliţie, după ce au eşuat în tentativa de a fura dintr-un ATM.

Poliţistul Pasquale Apicella, de 37 de ani, a murit în urma impactului, în timp ce colegul său din maşina Poliţiei, Salvatore Colucci, a fost rănit, a relatat Luni postul public RAI, preluat de DPA.

Apicella era căsătorit şi avea doi copii, unul în vîrstă de 6 ani şi celălalt de doar cîteva luni. Ministrul de interne, Luciana Lamorgese, a declarat că decesul poliţistului provoacă o „uriaşă suferinţă” şi şi-a exprimat solidaritatea faţă de familia ofiţerului.

În maşina care a intrat în autovehiculul de Poliţie se aflau trei persoane. Două au fost arestate şi a treia a reuşit să fugă, fiind în prezent căutată. RAI i-a descris pe infractori ca fiind „străini”, în timp ce agenţia ANSA a scris că aceştia fac parte din comunitatea romă.

Rusia a depășit oficial China la numărul de cazuri cu coronavirus

Rusia a raportat, Luni, peste 87.000 de cazuri de contaminare cu noul coronavirus, cu circa 2.500 mai multe decît China, unde se crede că a apărut virusul, a informat Luni media de stat ruse, preluate de DPA și agerpres. Rusia este în prezent pe locul al nouălea stat în lume din punctul de vedere al cazurilor confirmate de COVID-19, într-un clasament în care SUA, Spania şi Italia sunt pe primele trei locuri. China este pe locul al zecelea, potrivit statisticilor publicate oficial. Numărul cazurilor raportate de Rusia a crescut exponenţial în ultima lună, iar autorităţile au luat măsuri de izolare în cea mai mare parte a ţării, notează DPA.

China răspunde Uniunii Europene: Suntem victima dezinformării, nu un iniţiator

Ministerul de Externe al Chinei respinge acuzaţiile conform cărora Beijingul răspîndeşte dezinformări în legătură cu coronavirusul, în urma unui raport al Uniunii Europene în care se spune că există „dovezi suficiente” privind operaţiuni chineze ascunse pe reţelele de socializare, potrivit Reuters, transmite și agerpres. „China se opune creării şi răspîndirii de dezinformări de către orice persoană sau organizaţie. China este o victimă a dezinformării, nu un iniţiator”, a spus Luni purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe, Geng Shuang, la o conferinţă de presă obişnuită.

Reuters a relatat anterior că unii oficiali chinezi de rang înalt au făcut presiune, săptămîna trecută, asupra UE pentru a renunţa la criticile din raport, spunînd că acesta ar „înfuria foarte tare” Beijingul. Raportul a fost publicat la sfîrşitul săptămînii trecute după o întîrziere, iar unele informaţii privind China au fost schimbate. Un purtător de cuvînt al UE a refuzat să comenteze. China a apărat cu fermitate modul în care a gestionat noul coronavirus, în contextul apelurilor unor ţări de a fi iniţiată o investigaţie independentă privind virusul şi sursa sa. Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe chinez a spus că nu există dovezi concludente că virusul ar fi pornit din China şi a atras atenţia că ”manevrele politice” din spatele apelurilor la o anchetă independentă nu vor avea succes.

În ciuda presiunilor făcute de Beijing, Australia continuă anchetarea pandemiei de coronavirus

Ministrul de Externe australian, Marise Payne, a avertizat Luni China să nu încerce „constrîngeri economice” pentru a bloca intenţiile de anchetare a pandemiei de coronavirus, transmite Reuters, potrivit agerpres. Australia le-a cerut, săptămîna trecută, membrilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) să sprijine o revizuire independentă a originii şi răspîndirii coronavirusului şi face lobby în acest sens pe lîngă liderii mondiali. Ministerul de Externe de la Beijing s-a opus iniţiativei, reaminteşte Reuters.

Ambasadorul chinez în Australia, Cheng Jingye, a afirmat, într-un interviu publicat Luni pe pagina întîi a ziarului The Australian Financial Review, că „publicul chinez” ar putea evita produsele şi universităţile australiene. „Poate că oamenii obişnuiţi vor spune: <de ce am bea vin australian? de ce am mînca vită australiană?>, a avertizat diplomatul. El a adăugat că şi turiştii s-ar putea „răzgîndi” în privinţa vizitelor în Australia, iar „părinţii studenţilor se vor gîndi şi ei (…) dacă e cel mai bun loc unde să-şi trimită copiii”. Ambasada Chinei la Canberra a emis deja un avertisment pentru studenţii chinezi, conform căruia călătoriile în Australia prezintă riscuri de siguranţă.

Exportul de energie, educaţia şi turismul sunt principalele surse de venituri externe ale Australiei, iar China este cea mai mare piaţă pentru acestea, în special pentru carnea de vită şi pentru vin. În 2018, cînd relaţiile diplomatice bilaterale erau tensionate, partea chineză a întîrziat importurile de origine australiană şi a suspendat temporar importul unor categorii de carne de vită. În acest context, Payne a comunicat, Luni, că Australia a cerut „din principiu” investigarea independentă a epidemiei de COVID-19, care a pornit din oraşul chinez Wuhan. Ea a susţinut că o „evaluare onestă” a pandemiei ar urma să întărească rolul OMS. 

Inițiativa Consiliului naţional secuiesc se apropie de un mare eșec! Are nevoie de sute de mii semnături pînă pe 7 Mai

Mai sunt necesare cîteva sute de mii de semnături, pînă la mijlocul săptămînii viitoare, pentru ca iniţiativa europeană lansată de Consiliul naţional secuiesc (CNS)  privind protejarea regiunilor naţionale să aibă succes, transmite Luni MTI, potrivit agerpres. Attila Dabis, responsabil cu relaţii externe al Consiliului, a declarat, pe postul public de ştiri M1, că pînă acum au fost colectate în sprijinul iniţiativei 318.000 de semnături online şi alte 200.000 pe hîrtie.

Imediat ce va fi strîns numărul suficient de semnături, este de sperat ca Uniunea Europeană să aibă în vedere crearea unui sistem care să asigure supravieţuirea minorităţilor autohtone, a spus Dabis. Pentru ca iniţiativa să aibă succes, pînă la 7 Mai a.c., trebuie strînse cel puţin un milion de semnături de susţinere din şapte state membre. Petiţia, care poate fi accesată la adresa irdala.hu, a fost lansată la 7 Mai anul trecut. Iniţiativa are drept scop să convingă Comisia Europeană să elaboreze o politică de coeziune care acordă o atenţie specială regiunilor cu caracteristici naţionale, etnice, culturale, religioase sau lingvistice care sunt diferite de ale celor din regiunile înconjurătoare.

Iniţiativa cetăţenească europeană (ICE) a intrat în vigoare la 1 Aprilie 2012, constituind un mijloc prin care cetăţenii europeni pot influenţa mai mult agenda europeană. Ea este instrumentul prin care cel puţin un milion de cetăţeni din întreaga Europă îşi pot uni eforturile cu privire la o chestiune care este importantă pentru ei şi pot solicita Comisiei Europene să ia măsuri în acest sens. 

Economia americană suferă un șoc istoric: Rata șomajului se apropie de 16%!

Blocarea economiei americane din cauza pandemiei de COVID-19 a generat un „șoc de proporții istorice”, care ar putea face ca rata șomajului să ajungă la 16% sau chiar mai mult, în luna Aprilie, susține un consilier economic de la Casa Albă, citat de Reuters, potrivit mediafax. „Este o situație foarte gravă”, a declarat consilierul Președintelui Donald Trump, Kevin Hassett, pentru ABC și citat de Reuters. „Este cel mai mare șoc negativ pe care economia noastră l-a cunoscut vreodată. Rata șomajului ar putea să se apropie de ratele pe care le-am văzut în Marea Depresiune”, a adăugat Hassett.

Aproximativ 26,5 milioane de americani au primit susținere financiară de la stat, pentru că nu au mai putut merge la serviciu, încă de la jumătatea lunii Martie. Congresul SUA prevede că produsul intern brut va contracta aproape 40% anual în trimestrul doi, iar șomajul va crește la 16% în trimestrul al treilea. „Cred că rata șomajului va sări la un nivel probabil în jurul valorii de 16% sau chiar mai mare în următorul raport al locurilor de muncă”, care va fi făcut public pe 8 Mai, furnizînd statistici privind ocuparea forței de muncă din Aprilie, a declarat Hassett reporterilor de la Casa Albă. „Cred că următoarele două luni vor arăta groaznic. Vom vedea date mai rele decît orice am văzut pînă acum”, a spus Hassett, referindu-se la datele economice din America.

O tabără de migranți din Grecia a fost mistuită de flăcări

Aproximativ 200 de solicitanţi de azil au rămas fără adăpost Luni din cauza unui incendiu survenit în tabăra de pe insula grecească Samos (Estul Mării Egee), în cursul căruia au fost distruse un număr mare de corturi, informează AFP şi APP, potrivit agerpres. ”Aproape 200 de persoane sunt fără adăpost”, a afirmat secretarul general al Ministerul grec pentru Migraţie şi Azil, Manos Logothetis. Conform primelor informaţii, nu există victime în urma incendiului.

Incendiul s-a declanşat Duminică seară, ”în timpul unor certuri în interior (între solicitanţii de azil)”, a precizat Logothetis. Potrivit site-ului organizaţiei neguvernamentale Samos Volunteers, două incendii s-au succedat pe insulă: primul ”în spatele instalaţiilor medicale” şi un al doilea în timpul căruia ”au luat foc numeroase containere şi corturi”. La fel ca alte tabere de migranţi de pe cinci insule greceşti din Marea Egee, tabăra din Samos este suprapopulată, găzduind în jur de 7.000 de persoane în condiţiile în care capacitatea normală este de 650 de locuri.

În ultimele săptămîni, mai ales din cauza măsurilor de izolare impuse pentru a limita răspîndirea COVID-19, situaţia a rămas tensionată în taberele din insulele Lesbos, Samos, Chios, Leros şi Kos, care adăpostesc în total 19.300 de persoane, de şase ori mai multe decît capacitatea lor.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi numeroase ONG-uri i-au cerut Guvernului de la Atena să decongestioneze aceste tabere prin transferarea solicitanţilor de azil în partea continentală a Greciei. Însă din cauza restricţiilor de circulaţie prelungite pînă la 4 Mai, Executivul de la Atena a anunţat că planul de transferare a 2.300 de solicitanţi de azil, prevăzut pentru Aprilie, va fi amînat. Pînă în prezent, aproape 200 de solicitanţi de azil au fost testaţi pozitiv cu COVID-19 în taberele din Grecia continentală, dar nici un caz nu s-a înregistrat pe insule, unde însă nu a fost efectuat nici un test.

Peste 400 de arestări în Turcia pentru ”provocare” în mediul online cu privire la epidemia covid-19

Poliţia turcă a arestat începînd de luna trecută peste 400 de persoane acuzate de ”provocare” pe reţelele de socializare în legătură cu pandemia de noul coronavirus, a transmis Luni Ministerul de Interne, potrivit AFP, scrie agerpres. „În cursul ultimelor 42 de zile, au fost reperate 6.362 de conturi pe reţelele de socializare, au fost identificaţi 855 de suspecţi şi au fost arestate 402 persoane”, a precizat ministerul într-un comunicat.

Autorităţile turce urmăresc neîncetat persoanele suspectate de propagarea de zvonuri în legătură cu virusul sau care critică gestionarea epidemiei de către Guvern. La sfîrşitul lunii Martie, Ministerul de Interne a raportat că alte 410 persoane au fost arestate pe baza unor acuzaţii similare ca cele menţionate Luni. Turcia a înregistrat peste 2.800 de decese legate de noul coronavirus şi peste 110.000 de persoane infectate.

Miniştrii Turismului din UE au ajuns la un acord cu privire la ”paşapoartele Covid-19”

Miniştrii Turismului din UE au discutat Luni despre modul în care pot ajuta acest sector afectat de pandemia de coronavirus şi au căzut de acord să introducă aşa-numitele „paşapoarte Covid-19” precum şi să analizeze posibilitatea deschiderii unor coridoare speciale pentru călătorii, transmite DPA, scrie agerpres. „Turismul a înregistrat un declin imens şi neaşteptat din cauza pandemiei de coronavirus”, a declarat ministrul croat al Turismului, Gari Cappelli, care a prezidat videoconferinţa, în condiţiile în care Croaţia deţine în prezent Preşedinţia rotativă a UE.

„Avem nevoie de un plan comun, la nivel european, pentru a gestiona criza”, a spus Gari Cappelli la finalul reuniunii. Acest plan ar trebui să includă un document „bazat pe un protocol valabil în toate ţările membre UE”, a adăugat oficialul croat. „Am început să discutăm despre coridoare de călătorie aeriene, feroviare şi terestre şi sper că vom putea ajunge la un acord şi asupra acestora. Acolo unde nu vom putea, vom merge spre acorduri bilaterale cu ţările interesate”, a mai spus Gari Cappelli.

Croaţia, ţară al cărei litoral la Marea Adriatică se întinde pe o lungime de peste 1.500 de kilometri şi cuprinde mii de insule, este puternic dependentă de veniturile din turism, la fel ca şi Grecia, Italia, Spania şi Portugalia. Însă întreaga Uniunii Europeană este interesată de modul cum evoluează lucrurile în turism, sector care este responsabil pentru 10% din Produsul Intern Brut şi asigură locuri de muncă pentru aproape 12% din totalul persoanelor angajate în UE, susţine ministrul croat al Turismului.

La rîndul său, comisarul european pentru Piaţa internă, francezul Thierry Breton, a apreciat că sectorul turismului va avea nevoie de „fonduri fără precedent pentru a depăşi criza”. Potrivit lui Thierry Breton, „este nevoie de un „nou Plan Marshall” cu un buget european puternic, pentru a relansa Europa şi a pune la punct o Uniune mai puternică şi mai rezistentă”, a apreciat comisarul european într-un comunicat publicat la finalul videoconferinţei miniştrilor Turismului.