Realitatea internationala pe scurt (25 Iulie 2019)

Descoperire despre creierele diplomaților americani în urma unor atacuri bizare în Cuba

Creierele a 44 de diplomaţi americani, victime ale unor atacuri misterioase în Cuba, prezintă diferenţe faţă de cele ale unui grup de control. Este concluzia unor cercetători de la Universitatea din Pennsylvania, care le-au analizat prin imagistică medicală la cererea Guvernului american. Studiul nu identifică o cauză a simptomelor observate la respectivii diplomaţi, dar confirmă modificări la cerebel şi la nivelul materiei albe a creierului. Între Decembrie 2016 şi Mai 2018, diplomaţi aflaţi la post în Havana, precum şi rude ale lor, au suferit diverse afecţiuni, inclusiv probleme de echilibru şi vertij, de coordonare, mişcare a ochilor, anxietate, iritabilitate şi ceea ce victimele au numit o “ceaţă cognitivă”. Unii s-au refăcut, dar alţii continuă să se trateze. Şi Canada a înregistrat 14 “victime” şi a chemat în ţară majoritatea personalului său în luna Ianuarie. Au circulat în presă speculaţii despre misterioase “atacuri acustice” sau cu microunde. Cuba respinge orice responsabilitate pentru acest fenomen bizar.

Boris Johnson a devenit oficial premier. E comparat cu Trump, pe care l-a făcut “troglodit”

Boris Johnson a preluat șefia Guvernului de la Londra, după ce, în cursul serii de Miercuri, Regina Elisabeta a II-a i-a încredințat, oficial, această misiune. Johnson este pus pe fapte mari și promite un Cabinet care să reflecte „Marea Britanie... modernă”.

„Vrem un acord cu Uniunea Europeană, dar vom fi pregătiți și pentru un alt fel de scenariu”, a spus Johnson, în primul său discurs ca premier. Pînă una-alta, cel care şi-a început cariera ca jurnalist are un stil controversat, dar și o certă carismă, care l-a ajutat să cîștige două mandate de primar al Londrei. Johnson: „Și această datorie, de a servi electoratul, va rămîne pentru mine cea mai mare motivație.”

Ovaţionată şi cu ochii în lacrimi, Theresa May a încheiat ultima sesiune de întrebări și răspunsuri în Parlament. Apoi a rostit ultimul său discurs în calitate de premier. Theresa May: „Sunt pe punctul de a merge la palatul Buckingham pentru a-i prezenta demisia mea Maiestății Sale, Regina, și pentru a-i recomanda să-i solicite lui Boris Johnson să formeze un nou Guvern.”

După ce Regina i-a încredințat oficial misiunea de a prelua şefia Guvernului, Boris Johnson a ajuns în Downing Street 10, pentru prima oară în postura de premier. Boris Johnson este comparat adesea cu Donald Trump. Boris Johnson are gura slobodă, exact ca Trump, care de altfel i-a şi căzut victimă.

Boris Johnson: „E de o ignorantă stupefiantă! Nu e apt pentru funcţia de Preşedinte. Mi se pare evident ce Donald Trump este un troglodit.” Însă Trump ori n-a auzit declaraţia asta ori a preferat s-o uite. Donald Trump: „Boris Johnson! Un om capabil! E dur şi deştept! I se spune Trump al britanicilor.”

Lăsînd glumă la o parte, pe Boris Johnson îl aşteaptă dosare interne şi internaţionale de maximă dificultate: relaţiile comerciale cu Statele Unite, tensiunile cu Iranul şi, ca prioritate absolută, obţinerea unui Brexit în condiţii acceptabile, atît pentru Regat cît şi pentru liderii europeni. Boris Johnson: „Vom duce Brexit la îndeplinire pînă pe 31 Octombrie!”

O româncă din Germania a ajuns la închisoare, iar fetița ei, la autorități, pentru că a circulat fără bilet pe autobuz

O femeie de 28 de ani, din România, a fost arestată pe aeroportul din Frankfurt, la coborîrea din avionul cu care se întorcea din țară, împreună cu fiica ei de un an. Femeia a fost ridicată în baza unui mandat de arestare emis de autorități. Va sta după gratii 95 de zile, pentru că a circulat cu mijloace de transport în comun din Frankfurt fără să plătească bilet, potrivit unui comunicat al Poliției din Frankfurt. Pentru că a fost prinsă fără bilet de mai multe ori în ultimii ani, românca a primit o amendă de 1.900 de euro, pe care însă nu a plătit-o. Astfel, amenda s-a transformat în zile de închisoare. Femeia i-ar fi telefonat partenerului de viață și i-a spus să-i achite amenda, însă acesta nu a făcut-o, motiv pentru care autoritățile au solicitat transformarea amenzii în zile de închisoare. Fetița de un an a fost preluată de către Protecția Copilului, întrucît partenerul de viață al femeii nu și-a putut demonstra paternitatea pentru a o putea prelua el.

Parlamentul Venezuelei îi invită pe americani să le invadeze ţara

Adunarea Naţională venezueleană, controlată de opoziţia faţă de Nicolas Maduro, a aprobat Marţi reintegrarea Venezuelei în Tratatul Interamerican de Asistenţă Reciprocă (TIAR), o decizie care caută să acorde legalitate unei eventuale intervenţii militare străine în ţara aflată în criză, relatează AFP, citat de Agerpres. Textul „a fost aprobat în unanimitate şi promulgat”, a declarat preşedintele Parlamentului, Juan Guaido, la finalul votului, în cursul unei şedinţe organizate într-o piaţă din Caracas, la exact şase luni după ce opozantul s-a autoproclamat preşedinte interimar. Votul urmează să permită Venezuelei să reintegreze TIAR, la şapte ani după ce fostul Preşedinte Hugo Chavez a decis retragerea ţării. TIAR a fost ratificat de majoritatea ţărilor americane la începutul Războiului Rece.

Juan Guaido, recunoscut preşedinte interimar de peste 50 de ţări, nu respinge ideea unei intervenţii militare străine pentru înlăturarea lui Nicolas Maduro de la putere. Opozantul îl consideră „uzurpator” din cauza alegerilor „frauduloase”, în opinia sa, cîştigate anul trecut de Preşedintele socialist. Marţi, Juan Guaido a avertizat că TIAR „nu are nimic fermecat. Nu este un buton pe care apeşi şi rezolvă totul de pe o zi pe alta”. „Va trebui să construim sprijinul altor ţări din regiune pentru a pune în aplicare acest mecanism, iar aprobarea finală va reveni OSA”, Organizaţia Statelor Americane, a declarat el recent. Votul pozitiv al deputaţilor nu înseamnă o revenire automată a Venezuelei în TIAR. Deciziile pe care le iau aceştia sunt toate considerate nule de Curtea Supremă în ultimii trei ani. În practică, Adunarea Naţională este înlocuită de o Constituantă alcătuită numai din fideli ai lui Nicolas Maduro.

TIAR, din care Bolivia, Ecuadorul şi Nicaragua de asemenea s-au retras, este criticat ca fiind un instrument de influenţă a Statelor Unite în America Latină. Cu prilejul retragerii lor, în 2012, cele trei ţări au declarat că tratatul şi-a arătat limitele odată cu Războiul Malvinelor, în 1982, dintre Argentina şi Marea Britanie. Statele Unite au păstrat atunci o poziţie de neutralitate, reaminteşte AFP.

Teheranul nu va negocia cu Statele Unite sub nici o formă

Hossein Dehghan, principalul consilier militar al liderului suprem iranian, Ayatollah-ul Ali Khamenei, a declarat Miercuri că Teheranul nu va negocia cu Statele Unite sub nici o formă, informează Reuters, potrivit news.ro. Operatorul suedez al unui petrolier britanic capturat de Iran în Golf săptămîna trecută a informat că a putut intra în contact cu membrii echipajului şi că toate cele 23 de persoane sunt tefere, adăugînd că există o cooperare bună cu iranienii la bord. Compania a informat că nu există dovezi că nava a fost implicată într-o coliziune, acesta fiind unul dintre motivele invocate de Iran pentru capturarea sa.

Comentariile dure ale lui Dehghan, un comandant important din Gardienii Revoluţiei ai Iranului, par să reprezinte un răspuns ferm la propunerile puterilor occidentale de a înăspri securitatea în Strîmtoarea Ormuz. Dehghan a declarat că Iranul va lua măsuri dacă statutul strîmtorii va fi modificat şi că nici o ţară nu va putea transporta petrol prin strîmtoare dacă nu pot toate ţările să facă acest lucru. Al Jazeera a informat cu privire la declaraţiile lui Dehghan, fără să furnizeze însă citate directe. El a criticat în mod special Emiratele Arabe Unite, declarînd că ţara a devenit o bază pentru atacuri asupra Iranului şi a repetat ameninţarea anterioară a Iranului de a ataca toate ţintele americane din regiune în cazul unui război. Teheranul a anunţat Marţi o nouă reuniune internaţională în vederea salvării Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, într-un moment de tensiuni puternice la Golful Persic, pe fondul crizei unor petroliere între Republica islamică şi Marea Britanie.

O regiune strategică în aprovizionarea mondială cu petrol, Golful Persic traversează o nouă perioadă de turbulenţe Aceste turbulenţe sunt legate de o exacerbare a tensiunilor între Teheran şi Washington, după retragerea americană unilaterală, în Mai 2018, din acordul nuclear internaţional iranian încheiat la Viena în 2015. Washingtonul a restabilit după aceea sancţiuni economice dure impuse Iranului. Din Mai, sabotaje şi atacuri ale unor nave la Golful Persic – imputate de către Statele Unite Iranului –, dar şi distrugerea unei drone americane de către Iran au făcut presiunea să crească.

9.700.000 de români au fugit de corupţia şi sărăcia din ţară

Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a spus, Miercuri, că cele mai recente statistici arată că aproximativ 9.700.000 de români sunt plecați în afara granițelor, subliniind că motivele emigrării sunt corupția, calitatea slabă a clasei politice și sărăcia, transmite mediafax.

Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a precizat, Miercuri, în cadrul unei conferințe de presă organizată, că cele mai recente statistici indică o cifră de aproximativ 9.700.000 de români plecați în afara granițelor. „Dintre aceștia, aproximativ 5.600.000 se află în Diaspora, diferența în comunitățile istorice”, precizează Intotero.

„Principala solicitare a românilor din afară este starea infrastructurii și cînd mă refer la infrastructură, mă refer la drumuri, autostrăzi, drumuri, județene, comunale, spitale, investiția și existența unor condiții decente în sănătate și existența școlilor, toate aceste lucruri i-ar determina pe ei să se întoarcă acasă. (…) Motivele cele mai des invocate cînd vine vorba de România sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, stabilitatea, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului, corupția. Remedierea acestor motive ale plecării lor ar constitui motivul principal pentru întoarcerea în România, însă probabilitatea celor chestionați în următorii patru ani ne arată că un număr mic dintre aceștia își doresc să se întoarcă”, adaugă sursa citată.

Ministrul a apreciat că cifra românilor plecați în străinătate este „foarte mare”. „Vreau să vă spun că vorbim aici de români care au plecat în perioada `45-`90. Au plecat din cauza unui regim la vremea respectivă, apoi sunt cetățenii care au plecat după `90 și mare parte din ei au plecat în special în țările din UE, după intrarea României în UE”, informează Natalia-Elena Intotero. Potrivit datelor Ministerului, bugetul alocat de instituție pentru sprijinirea activităților românilor de pretutindeni și a organizațiilor acestora este, în anul 2019, 13.468.000 lei. Totodată, a fost solicitată majorarea acestei sume la următoarea rectificare bugetară.

Mediterana este cea mai poluată mare din Europa

Mediterana este cea mai poluată mare din Europa, în ciuda creşterii moderate, începînd cu 2009, a cantităţii de deşeuri marine descoperite în această zonă, a arătat Miercuri Institutul francez de cercetarea în domeniul exploatării marine (IFREMER), potrivit AFP, scrie agerpres. Instituţia a realizat, în perioada 1994 – 2017, un studiu vast de monitorizare a deşeurilor marine din Mediterana: ”dacă acumularea de deşeuri marine din Mediterana fluctuează în fiecare an, începînd cu 2009 s-a înregistrat o creştere globală”, a anunţat într-un comunicat IFREMER, cu sediul în oraşul Brest (Nord-Vest).

Institutul a identificat prezenţa pungilor şi sticlelor din plastic, a recipientelor metalice şi ambalajelor alimentare, a corzilor sintetice şi plaselor de pescuit sau chiar a obiectelor de îmbrăcăminte. „În anii ’90, densitatea acestora fluctua la aproximativ 100 de deşeuri pe kilometrul pătrat”, a precizat Olivia Gerign, oceanograf la filiala IFREMER din Toulon (Sud-Est) şi autoarea principală a studiului publicat pe pagina de internet a revistei Marine Pollution Bulletin. „Din 2012, densitatea a ajuns la circa 200 de deşeuri pe kilometru pătrat, cu un maximum de aproape 300 atins în 2015. Plasticul reprezintă mai multe de 60% din aceste deşeuri”, a afirmat cercetătoarea, care explică această majorare printr-o creştere a producţiei de plastic în această perioadă, dar şi printr-o inventariere mai sistematică.

Aceste macro-deşeuri au fost identificate pe aproape 90% din suprafaţa eşantionată în zonele cuprinse în studiu: Golful Lion şi coasta estică a regiunii Corsica. „Mediterana este cea mai poluată mare europeană cu deşeuri”, spune Olivia Gerigny, subliniind că, într-un studiu similar care a vizat Marea Nordului, densităţile anuale se situează sub 50 de deşeuri pe kilometru pătrat.

Facebook a primit o amendă-record, în SUA: 5 miliarde de dolari

Reţeaua de socializare Facebook Inc va plăti în SUA o amendă record, de cinci miliarde dolari, pentru închiderea unei investigaţii privind încălcarea dreptului la confidenţialitate al utilizatorilor, a anunţat Miercuri Comisia Federală pentru Comerţ (FTC), transmit BBC, Reuters şi site-ul cityam.com, potrivit agerpres. De asemenea, compania americană va înfiinţa un comitet independent pe probleme legate de confidenţialitate, care nu va fi sub controlul directorului general al Facebook, Mark Zuckerberg. În plus, Facebook a fost de acord să consolideze supervizarea aplicaţiilor terţilor. Reprezentanţii Facebook nu au comentat informaţia.

FTC a stabilit că anumite politici ale Facebook au încălcat reglementările împotriva practicilor frauduloase, în special instrumentul de recunoaştere facială. De asemenea, reţeaua de socializare nu a anunţat că numerele de telefon colectate pentru autentificare pot fi folosite pentru publicitate. „În pofida promisiunilor repetate către miliardele sale de utilizatori globali că pot controla modul în care informaţiile personale sunt împărtăşite, Facebook a subminat alegerile consumatorilor”, a declarat preşedintele FTC, Joe Simons. FTC a investigat acuzaţiile potrivit cărora compania de consultanţă politică cu sediul la Londra, Cambridge Analytica, care a lucrat pentru campania prezidenţială din 2016 a lui Donald Trump, ar fi obţinut în mod necorespunzător datele a circa 87 de milioane de utilizatori Facebook.

Amenda primită de Facebook „este una din cele mai mari impuse vreodată unei companii pentru încălcarea dreptului la confidenţialitate al consumatorilor şi este de aproape 20 de ori mai mare decît orice amendă acordată pe plan mondial”, a apreciat Comisia Federală pentru Comerţ. Amenda vine după ce, luna trecută, Congresul SUA a anunţat o amplă investigaţie privind rolul marilor companii din sectorul tehnologic, inclusiv Google, Facebook, Amazon, Apple, pentru a determina dacă ele au sufocat concurenţa. Investigaţia este primul indiciu important că oficialii americani vor să reglementeze giganţii din domeniul tehnologiei, care sunt din ce în ce mai criticaţi pentru poziţia lor dominantă pe piaţă şi protecţia insuficientă a datelor cu caracter personal.