Victime colaterale ale războiului: sute de copii care urmau să fie adoptați de familii din SUA

Printre victimele războiului din Ucraina se numără și sute de copii care urmau să fie adoptați de familii din SUA, dar care au fost amînate, informează mediafax.

Potrivit Associated Press, la începutul războiului, în Februarie, erau peste 300 de copii ucraineni găzduiți anterior de familii americane care căutau să-i adopte în mod oficial.

Ryan Hanlon, directorul executiv al Consiliului național pentru adopții, a declarat că cel puțin 200 de familii se aflau într-un anumit punct al procesului de adopție, care durează între doi și trei ani în condiții ideale, procese care acum sunt lăsate în ceață.

Numai copiii orfani și cei pentru care drepturile părintești au fost anulate pot fi adoptați, iar stabilirea identităților și a statutului de familie este imposibilă pentru mulți copii, în condițiile în care instanțele ucrainene nu se reunesc și din cauza altor probleme, a spus Hanlon.

El a spus că este greu pentru familiile care au găzduit deja copii ucraineni, dar ale căror vise de adopție au fost acum amînate pe termen nedefinit.

Sancțiunile au stricat practic logistica în Rusia, recunoaște ministrul rus al Transporturilor

Recunoaștere rară din partea Kremlinului că sancțiunile menite să paralizeze economia Rusiei au un efect semnificativ. Ministrul rus al Transporturilor, Vitaly Savelyev, declară că sancțiunile internaționale au „stricat practic” logistica în țară , informează mediafax.

„Sancțiunile impuse Rusiei au rupt practic toată logistica din țara noastră și trebuie să căutăm noi coridoare logistice”, a declarat Vitaly Savelyev, aflat într-o vizită în orașul portuar Astrakhan din Sudul Rusiei, la Marea Caspică, a anunțat agenția de presă de stat TASS, citată de Al Jazeera.

Noile coridoare pentru transportul de mărfuri includ o rută Nord-Sud care trece prin două porturi din Marea Caspică: Olya și Makhachkala.

Cîțiva dintre cei 963 de americani cărora li s-a interzis intrarea în Rusia sunt deja morți

Cîțiva dintre cei 963 de americani cărora li s-a interzis pe viață să intre în Rusia nu ar fi putut oricum să facă această călătorie, pentru că sunt deja morți, informează mediafax.

John McCain, fost candidat republican la Președinția SUA și senator cu o vechime îndelungată, democratul Harry Reid, care a fost liderul majorității în Senat între 2007 și 2015 și Orrin Hatch, care, cu cei 42 de ani de activitate în această Cameră, a devenit cel mai longeviv senator republican din istorie, se află pe noua listă de indezirabili a Guvernului rus.

McCain a murit în August 2018, la vîrsta de 81 de ani, Reid a murit în Decembrie anul trecut, la 82 de ani, iar Hatch a murit pe 23 Aprilie, la 88 de ani, conform The Guardian.

Ca și cum ar întări faptul că cel care a întocmit listele nu și-a făcut pe deplin temele, Chuck Schumer, liderul majorității senatorilor democrați, este identificat în mod incorect ca fiind „fost senator democrat” și „lider adjunct al minorității senatoriale”.

Israelul a raportat primul său caz confirmat de variola maimuței

Israelul a raportat, Sîmbătă, primul său caz confirmat de variola maimuței, informează mediafax. Este vorba despre un bărbat în vîrstă de 30 de ani care s-a întors dintr-o călătorie în Europa de Vest, potrivit Centrului Medical Sourasky din Tel Aviv – Ichilov, unde se află bărbatul în carantină și în stare bună.

Ministrul Sănătății, Nitzan Horowitz, a declarat că ar putea fi achiziționate cîteva sute de vaccinuri, în principal pentru personalul medical care tratează potențialii pacienți, pentru a preveni alte infecții.

El nu a dat detalii despre vaccin, dar vaccinul antivariolic poate proteja și împotriva variolei maimuțelor.

Variola maimuțelor este o boală infecțioasă de obicei ușoară și este endemică în unele părți din Africa de Vest și Centrală. Se răspîndește prin contact apropiat, ceea ce înseamnă că poate fi relativ ușor de stăpînit prin măsuri precum autoizolarea și igiena, odată ce este identificat un nou caz.

Biden spune că este ”pregătit” pentru un test nuclear Nord-coreean

Preşedintele american Joe Biden s-a declarat, Duminică, la Seul, „pregătit” pentru un eventual test nuclear al Coreei de Nord, dar şi-a reafirmat deschiderea pentru dialog cu un mesaj scurt către Kim Jong Un, cu puţin timp înaintea plecării către Japonia, relatează AFP, potrivit agerpres.  

„Suntem pregătiţi pentru tot ceea ce poate face Coreea de Nord”, a dat Biden asigurări, afirmînd că „nu este îngrijorat” de un eventual test nuclear.

Întrebat de un jurnalist dacă are un mesaj pentru liderul Nord-coreean Kim Jong Un, Preşedintele american i-a răspuns laconic: „Bună ziua. Punct final”. Un mod de a spune că Washingtonul rămîne deschis la dialog cu Coreea de Nord, chiar în absenţa reciprocităţii.

La Seul, el a făcut cunoştinţă cu omologul său Yoon Suk-yeol, un conservator pro-american care a venit la putere la începutul lui Mai. Cei doi şefi de stat au evocat o intensificare a exerciţiilor lor militare comune pentru a contracara postura agresivă a regimului de la Phenian.

Serviciile de informaţii Sud-coreene au avertizat că Phenianul a terminat pregătirile pentru a realiza un test nuclear, care ar fi al şaptelea din istoria sa şi primul din ultimii cinci ani.

Liderul unui sindicat din Bolivia, student de peste 33 de ani, a fost arestat

Liderul unui sindicat studenţesc din Bolivia, cunoscut pentru că a petrecut 33 de ani studiind în diverse domenii fără să obţină vreodată o diplomă, a fost arestat Sîmbătă pentru că a primit în mod abuziv un salariu de la sindicatul universitar, notează AFP, potrivit agerpres.  

Max Mendoza, 52 de ani, preşedintele Confederaţiei universitare boliviene (CUB), „ar fi beneficiat ilegal” de un salariu lunar de 21.870 boliviano (circa 3.150 de dolari), potrivit procurorului din La Paz, William Alave.

Acest salariu este similar cu cel al unui preşedinte de universitate şi apropiat de cel al Preşedintelui Boliviei, care cîştigă în jur de 3.500 de dolari pe lună.

Mendoza, care a urmat mai multe cursuri din 1989, a eşuat la peste 200 de subiecte şi a obţinut zero puncte la peste o sută de materii.

Potrivit presei locale, numeroşi responsabili ai studenţilor îşi prelungesc studiile pentru a-şi păstra locurile de muncă şi beneficiile care decurg.

Un prim caz suspect de variola maimuţei a fost depistat în Grecia

Un prim caz suspect de variola maimuţei a fost depistat în Grecia, la un turist englez, a anunţat, Sîmbătă, organismul grec de sănătate publică, scrie AFP, potrivit agerpres.  

Cetăţeanul englez şi partenera sa de călătorie au fost transferaţi la spital într-o cameră de izolare, a precizat organismul grec într-un comunicat.

Nu există tratament pentru această boală care de obicei se vindecă spontan şi ale cărei simptome durează între 14 şi 21 de zile.

Majoritatea celor mai recente cazuri din ţările occidentale au fost în rîndul bărbaţilor avînd relaţii sexuale cu bărbaţi, a declarat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a indicat că doreşte să facă lumină asupra transmiterii virusului, în special în cadrul comunităţii homosexuale.

Apple caută să stimuleze producția în afara Chinei

Apple le-a spus unora dintre producătorii săi contractuali că dorește să crească producția în afara Chinei, a relatat Wall Street Journal, citînd persoane familiare cu acest subiect, potrivit  mediafax.

India și Vietnam, care sunt deja locuri de producție Apple, se numără printre țările preselectate de companie ca alternative, a adăugat sursa citată.

Apple a prognozat luna trecută probleme mai mari de aprovizionare, deoarece restricțiile COVID-19 au încetinit producția și cererea în China.

Apple invocă politica strictă anti-Covid din China și alte motive pentru decizia sa.

Erdogan îşi reiterează condiţiile pentru a accepta aderarea Finlandei şi Suediei la NATO

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a obiectat asupra primirii Finlandei şi Suediei în NATO, a avut Sîmbătă convorbiri telefonice cu liderii celor două ţări şi cu secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, cărora le-a transmis preocupările Turciei cu privire la ceea ce Ankara consideră a fi organizaţiile teroriste active în Turcia, relatează agenţiile Reuters şi DPA, potrivit agerpres. 

Erdogan motivează vetoul său împotriva admiterii Finlandei şi Suediei în NATO prin faptul că aceste două ţări adăpostesc ”terorişti”, referire la membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), la miliţiile kurde din Siria sau la membrii reţelei lui Fethullah Gulen, clericul turc aflat în SUA şi acuzat de Ankara că s-a aflat în spatele loviturii de stat eşuate, din Iulie 2016, împotriva Preşedintelui Erdogan.

Un conac din Austria al oligarhului rus Igor Şuvalov a fost ocupat de activişti

O mişcare autointitulată ”alianţa informală a activiştilor anarhişti” a ocupat, Sîmbătă, un conac pe malul unui lac din Austria despre care afirmă că aparţine oligarhului fost vicepremier rus Igor Şuvalov, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres.

”Miliardarul aliat al lui Putin îşi abandonase deja micul palat, întrucît se află pe lista de sancţiuni a Austriei”, spun aceşti activişti, care sunt ostili atît preşedintelui rus Vladimir Putin, cît şi NATO.

Ocuparea conacului aflat pe malul lacului Attersee este un mesaj împotriva războiului, împotriva proprietăţilor miliardarilor şi ”oricărui tip de exploatare”, mai afirmă activiştii, care susţin că vor transforma vila oligarhului rus în adăpost pentru ”refugiaţi, dezertori şi persoane fără adăpost”.

Cotidianul austriac Salzburger Nachrichten a scris că Igor Şuvalov, aflat printre cetăţenii ruşi sancţionaţi de statele occidentale după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, este proprietar al unui conac înregistrat pe o companie din Austria şi o fundaţie din Liechtenstein.