Rusia, gata să se retragă din Consiliul Europei

Rusia reflectează la modul serios să se retragă din Consiliul Europei, a declarat joi Valentina Matvienko, preşedinta Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului federal rus/Senatul), în cadrul unei întrevederi cu şefa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Lilian Mori Pasquier, informează Interfax.

„Am obosit să tot fim ţinta criticilor. Pe plan intern se conturează decizia de a ne retrage din Consiliul Europei”, a reiterat Matvienko la întîlnirea cu şefa APCE la Sankt-Petersburg.

Rusia negociază de mai mulţi ani cu structurile Consiliului Europei cu privire la restabilirea drepturilor delegaţiei Federaţiei Rusela APCE, îşi explică poziţia, dar situaţia nu se mişcă din loc, a adăugat preşedinta Senatului rus.

„Dacă Consiliul Europei acceptă această situaţie, dacă pentru el nu este importantă participarea Federaţiei Ruse, atunci aşa să fie. Nu are niciun sens să prelungim această pauză”, a adăugat Matvienko.

În acelaşi timp, preşedinta Senatului rus a afirmat că Moscova pune sub semnul întrebării legitimitatea unui număr de decizii ale Adunării Parlamentare şi îşi pierde interesul de a colabora cu APCE.

Celor 18 deputaţi care reprezintă la APCE Federaţia Rusă li s-a ridicat dreptul de vot în aprilie 2014, ca sancţiune după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova. De atunci, Rusia şi-a suspendat temporar activitatea şi plata contribuţiei la Consiliul Europei pînă la „restabilirea totală în drepturi a delegaţiei sale”.

Troc propus de Trump țărilor OPEC contra securității lor

Preşedintele Donald Trump le-a cerut joi statelor membre OPEC să scadă 'acum' preţul petrolului, el sugerînd totodată că sprijinul american pentru ţările din Orientul Mijlociu este legat de receptivitatea lor faţă de această solicitare.

'Noi protejăm ţările din Orientul Mijlociu, fără noi ele nu ar fi în siguranţă pentru mult timp, şi totuşi ele încearcă în continuare să crească tot mai mult preţurile petrolului! Vom ţine minte. Monopolul OPEC trebuie să coboare preţurile acum !, a scris Trump pe Twitter.

Nu este prima dată cînd preşedintele american cere statelor membre OPEC să accepte o reducere a cotaţiilor petrolului, prin creşterea producţiei.

După postarea lui Trump, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna noiembrie a scăzut cu 40 de cenţi, de la 79,40 la 79 de dolari.

Totuşi, conform evaluării agenţiei Reuters, este puţin probabil ca statele membre OPEC şi ceilalţi producători majori de petrol să convină asupra unei creşteri a producţiei la reuniunea care se va desfăşura în weekend în Algeria, dar aceste ţări doresc totodată să evite o creştere accentuată a cotaţiilor petrolului ca urmare a reinstiturii sancţiunilor americane împotriva Iranului.

CEDO condamnă Polonia pentru exhumarea unor victime ale catastrofei de la Smolensk

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat joi Polonia pentru că a exhumat victime ale catastrofei aviatice de la Smolensk (Rusia) fără a avea consimţămîntul soţiilor acestora, informează AFP.

Catastrofa aviatică din 10 aprilie 2010 s-a soldat cu 96 de morţi, printre care preşedintele Lech Kaczynski, soția acestuia și mai mulți înalți oficiali, care se deplasau în Rusia pentru a comemora miile de morţi polonezi ucişi de poliţia politică a lui Stalin la Katyn, în 1940.

Prima anchetă oficială, realizată de fostul guvern liberal, a ajuns la concluzia că accidentul a fost cauzat de erori umane şi condiţii meteo proaste. Însă partidul Dreptate şi Justiţie (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al şefului de stat decedat în catastrofă, susţine că la bordul aparatului a survenit o deflagraţie, înainte ca acesta să se prăbuşească în vestul Rusiei.

Rămăşiţele pămînteşti ale soţilor reclamantelor de la CEDO au fost exhumate la cererea justiţiei poloneze, care dorea să realizeze autopsii pentru a determina dacă rănile victimelor au fost cauzate de impactul cu solul sau de o explozie la bord. Reclamantele au susţinut că nu era necesară exhumarea trupurilor neînsufleţite ale tuturor victimelor şi au deplîns faptul că nu au fost consultate cu privire la aceste exhumări.

Varşovia, care poate face apel la această primă decizie a CEDO, va trebui să achite către Ewa Maria Solska şi Malgorzata Ewa Rybicka, soţiile a două dintre cele 96 de victimele catastrofei, 16.000 de euro pentru încălcarea dreptului la respectarea vieţii private şi de familie.

Începute în 2016, aceste exhumări au atras proteste vehemente din partea apropiaţilor victimelor catastrofei aviatice. Demersul era justificat, potrivit procurorilor polonezi, prin „grave erori şi omisiuni” în timpul anchetei din 2010 şi lacunelor din documentaţia furnizată de Rusia.

Pînză de păianjen gigantică, pe o insulă din Grecia

Peisaj apocalipic în Grecia, unde o imensă pînză de păianjen a acoperit o faleza insulei Aitoliko s-a depus nu doar pe vegataţie, ci şi pe mobilierul stradal, semnele de circulaţie şi bărcile din port.

Mai mulţi factori au contribuit la acest fenomen. Mai întîi s-au înmulţit ţînţarii, hrana păianjenilor. Apoi vremea a fost mai caldă decît de obicei, iar păiajenii au avut suficientă umiditate pentru a-şi face cuiburi şi a se reproduce.

Din fericire, specia de păianjeni care s-a înmulţit excesiv pe insula grecească nu este periculoasă. Iar oamenii de ştiinţă spun că fenomenul va dispărea în mod natural.

O nouă reformă în domeniul judiciar din Ungaria de natură să nască discuții

Ungaria va înfiinţa pînă în ianuarie 2020 un nou sistem de tribunale administrative şi în acest an va adopta un cadru legislativ pentru acest sistem, a declarat joi ministrul ungar al justiţiei, Laszlo Trocsanyi, citat de Reuters.

Potrivit ministrului ungar, vor exista opt tribunale regionale şi o nouă înaltă curte administrativă.

„Dorim să creăm un sistem de curţi administrative foarte eficient”, a adăugat Trocsanyi.

Acesta a respins preocupările în sensul că posturile de judecător din noile tribunale vor fi ocupate de magistraţi loiali guvernului condus de Viktor Orban.

„Mă văd nevoit să resping afirmaţiile că guvernul va selecta anumite persoane (pentru a deveni judecători) care să ia decizii în favoarea Guvernului”, a asigurat ministrul. „Cînd am depus jurămîntul în Parlament, am jurat că mă voi consacra pregătirii de legi care să fie conforme cu statul de drept”, a subliniat el, adăugînd că independenţa judecătorilor este garantată în Constituţia ţării.

Anunţul vine după ce săptămîna trecută Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a denunţat punerea în pericol a valorilor democratice de către Ungaria şi a cerut Comisiei Europene să reacţioneze prin lansarea aşa-numitei proceduri a articolului 7, în baza unui raport elaborat de eurodeputata ecologistă Judith Sargentini care detaliază o listă lungă de „îngrijorări” referitoare la încălcarea libertăţilor şi valorilor UE în presă, în universităţi, împotriva minorităţilor, a migranţilor, dar şi în materie de corupţie şi de independenţă a justiţiei.

Laszlo Trocsanyi a mai notat joi că tribunalele administrative fac parte din sistemul judiciar al mai multor state din Uniunea Europeană, inclusiv Austria şi Franţa, şi a insistat că noii magistraţi vor fi aleşi pe baza competitivităţii demonstrate prin examen.

El a mai menţionat că Ungaria are în vedere diverse modele pentru desemnarea judecătorilor, dar în ce-l priveşte îl consideră cel mai apropiat de cel ungar pe cel folosit în Austria, unde ministrul justiţiei are doar un rol limitat în ce priveşte numirea magistraţilor.

Trump a sugerat Spaniei să construiască un zid în Sahara pentru a opri migranţii

Preşedintele american Donald Trump a sugerat Guvernului spaniol să construiască un zid în Sahara pentru o opri migraţia, măsură asemănătoare cu cea pe care a promovat-o şi în campania sa electorală, propunînd construirea unui „zid mare şi frumos” de-a lungul graniţei dintre SUA şi Mexic, scrie The Guardian.

Ministrul de Externe al Spaniei, Josep Borrell, a declarat că Trump nu a ţinut cont de scepticismul diplomaţilor spanioli, care i-au transmis că Sahara se întinde pe aproape 5.000 de kilometri.

Trump ar fi afirmat: „Graniţa din Sahara nu are cum să fie mai mare decît graniţa noastră cu Mexicul”.

Comentariile au fost făcute de Borrell în timpul unui eveniment de la Madrid din această săptămînă. „Putem confirma că aceste comentarii au fost făcute într-adevăr de ministru, dar nu vom mai face alte comentarii”, a precizat un purtător de cuvînt al Ministerului spaniol de Externe.

Sugestia lui Trump ar fi venit atunci cînd Borrell l-a însoţit pe Regele Felipe şi Regina Letizia la Casa Albă, în luna iunie.

Peste 33.600 de migranţi şi refugiaţi au ajuns în Spania în acest an, iar 1.723 au murit pe drum. Construirea unui zid în Sahara, aşa cum ar fi sugerat Trump, ar fi complicată din cauza faptului că Spania deţine doar două enclave mici în nordul Africii - Ceuta şi Melilla - iar un asemenea zid ar trebui construit pe teritoriu străin.